Misterul paftalei de aur de la Curtea de Argeș. A aparținut unuia dintre primii domnitori ai Țării Românești

Paftaua de aur de la Curtea de Argeș este o podoabă de aur foarte rară pentru perioada medievală. 

Ea a fost purtată de unul dintre primii domnitori ai Țării Românești, dar, deocamdată, misterul încă persistă asupra identității sale.

Obiect de patrimoniu, piesa poate fi admirată de aproape, în cadrul expoziției permanente „Tezaur Istoric” de la Muzeul Național de Istorie din București.

Paftaua de aur, descoperită într-un mormânt regal 

Istoria descoperirii paftalei este strâns legată de restaurarea bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, necropolă a primilor domni ai Țării Românești.

Lăcașul de cult este cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească, fiind cunoscută și ca Biserica Domnească, ridicarea ei fiind începută de ctitorită de Basarab I (1310-1352), continuată de fiul acestuia, Nicolae Alexandru (1352-1364) și finalizată de Vladislav I (364-1377).

Cele peste 300 de scene ale picturii originale din secolul al XIV-lea reprezintă unul dintre cele mai valoroase exemple de artă bizantină din sud-estul Europei.

Pe unul dintre pereţi există o pictură unică în lume, „Maica Domnului însărcinată”, potrivit doxologia.ro.

Citește și: Cine era domnitorul ce comanda de la Veneția armurile soldaților? L-a dat lumii pe Mircea cel Bătrân

Nu trebuie confundată cu Biserica mănăstirii Curtea de Arges, de care e legată legenda Meșterului Manole, construită de Neagoe Basarab între 1515-1517 și devenită necropola primilor regi ai României.

Cu ocazia lucrărilor conduse de Grigore Cerchez, între anii 1917 și 1922, cercetările arheologice au scos la lumină, în naosul Bisericii Domnești (partea ce se întinde de la pridvor până la altar), 14 morminte aparținând unor membri ai dinastiei Basarabilor.

„Mormântul nr. 10 s-a remarcat prin bogăția inventarului funerar, care cuprindea podoabe din aur tipice modei occidentale: nasturi prinși pe veșminte ornamentate cu fire de aur și perle, inele și celebra pafta de aur. 

În ciuda existenței acestui inventar bogat, identitatea defunctului rămâne însă incertă, fiind atribuită, în funcție de ipoteză, lui Vladislav I, lui Radu I sau chiar legendarului Negru-Vodă”, scrie pe pagina de Facebook Muzeul Național de Istorie.

Paftaua de aur cântărește 270 de grame

Primii doi - ambii fiind fiii lui Nicolae Alexandru și nepoții lui Basarab I Întemeietorul - au fost al treilea, respectiv al patrulea voievod al Țării Românești, domnind între 1364-1377 și 1377-1383.

Citește și: Care au fost primii domnitori care au plătit tribut turcilor? Ce sumă trebuia să dea Ștefan cel Mare

Mai mult, Radu I a fost tatăl lui Mircea cel Bătrân, acesta rezultând din căsătoria cu a doua sa soție, Doamna Ana-Călina sau Calinița, cea care a atins rarisima vârstă, pentru acele timpuri, de 99 de ani, murind abia în 1439, când pe tron era deja Vlad Dracul.

Realizată într-un atelier central-european, paftaua cântărește aproximativ 270 g și măsoară 8 cm înălțime și 12 cm lățime.

„Piesa reprezintă o impunătoare poartă de cetate gotică, flancată de turnuri și creneluri.

În centrul compoziției apare o lebădă cu cap de femeie, iar de o parte și de alta, două balcoane din care un cavaler și o domniță se privesc. 

Paftalele medievale cu decor arhitectonic sunt extrem de rare. Motive similare se regăsesc pe agrafele mantiilor de încoronare ale regilor din nordul Italiei, Germania și Ungaria, ceea ce sugerează că asemenea compoziții erau rezervate exclusiv bijuteriilor de rang regal.

În ceea ce privește personajele reprezentate pe pafta, cavalerul și domnița formează o pereche galantă, care ilustrează idealul iubirii curtenești, temă apreciată în literatura vremii”, precizează MNIR în postarea respectivă.

Mai dificil de interpretat este însă prezența lebădei cu cap de femeie, purtând o scufă și un guler bogat ornamentat.

Citește și: Domnitorul care a împiedicat Ungaria să cucerească Țara Românească. Regele maghiar a scăpat deghizat în oștean

„În iconografia medievală, păsările plasate în cadrul unei porți de cetate au, de regulă, o semnificație heraldică, astfel de reprezentări fiind întâlnite pe monedele unor orașe-stat germane din secolul al XII-lea.

În cazul paftalei de la Curtea de Argeș, imaginea pare însă să aparțină registrului fantastic, îmbinând trăsături umane și animale specifice repertoriului iconografic gotic occidental”, se mai arată în textul postării.

Superba bijuterie poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul expoziției permanente „Tezaur Istoric”.