Scandal în UE pe PNRR-ul României: PPE și Renew cer blocarea a 770.000.000€ din cauza "amendamentului Fritz"
PPE și Renew Europe îi cer Ursulei von der Leyen să nu deblocheze 770 de milioane de euro din PNRR pentru România dacă Bucureștiul adoptă „amendamentul Fritz” din Legea ANI. Liderii celor două grupuri invocă riscuri privind statul de drept și acuză o posibilă țintire politică.
România riscă să intre într-o nouă dispută cu instituțiile europene în jurul unei sume de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce două dintre principalele grupuri politice din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să condiționeze deblocarea banilor de situația controversată a Legii ANI, susținută de PSD si extremiștii AUR.
Scandal în UE pe PNRR-ul României: PPE și Renew cer blocarea a 770.000.000€ din cauza "amendamentului Fritz"
Partidul Popular European (PPE) și grupul liberal Renew Europe i-au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare în care solicită un mesaj ferm către București înaintea adoptării definitive a modificărilor legislative, potrivit documentului consultat de jurnalistul Max Griera și publicat de Politico.
Scrisoarea este semnată de Manfred Weber, liderul PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe.
Cei doi îi cer Ursulei von der Leyen „să transmită fără echivoc” că fondurile europene în valoare de 770 de milioane de euro nu vor fi deblocate dacă autoritățile române merg înainte cu modificarea așa-numitului „amendament Fritz” din Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) susținut de PSD și extremiștii de la AUR.
În centrul disputei se află o prevedere care ar putea avea consecințe directe asupra lui Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, în legătură cu un mai vechi caz de conflict de interese. CCR a validat un amendament depus de PSD la legea integrității care permite ca acei demnitari găsiți incompatibili sau în conflict de interese să își piardă funcțiile chiar dacă au primit sentințele definitive înainte ca legea modificată să intre în vigoare, ceea ce intră în contradicție cu Consti
PPE și Renew susțin că modificarea legislativă promovată în Parlament ar putea conduce la interzicerea exercitării unei funcții publice de către Fritz și ridică probleme serioase privind aplicarea retroactivă a legii.
Potrivit scrisorii, PSD, cu sprijinul AUR, ambele partide aflate în "război deschis" cu USR au introdus modificarea contestată în legislația privind ANI, după ce liderul USR, Dominic Fritz s-a aliat cu Ilie Bolojan, liderul PNL - împotriva unei noi formule de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, după ce PSD, împreună cu AUR au dărâmat guvernul Bolojan, fără să vină cu vreo soluție de guvernare în schimb.
Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a prevederii ar încălca atât legislația Uniunii Europene, cât și Constituția României și acuză PSD că încearcă să îl vizeze în mod deliberat pe liderul USR.
Acuzațiile apar într-un moment sensibil, deoarece România se apropie de termenul-limită de 31 august pentru îndeplinirea reformelor necesare deblocării fondurilor europene.
PPE și Renew invocă statul de drept: „Banii europeni nu trebuie să devină un cec în alb”
Mesajul transmis de liderii celor două grupuri europene depășește disputa punctuală privind Dominic Fritz.
Valérie Hayer susține că problema privește modul în care sunt respectate principiile statului de drept într-un stat membru al Uniunii Europene și felul în care fondurile europene pot fi folosite drept instrument de presiune.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politică”, a declarat Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe, pentru Politico Playbook.
La rândul său, Manfred Weber avertizează că o legislație concepută pentru a afecta un anumit adversar politic ar depăși limitele unei confruntări obișnuite între partide.
„Dacă legislația este croită pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, atunci nu mai vorbim doar despre politică, este o problemă ce ține de statul de drept”, a declarat Manfred Weber, liderul Partidului Popular European.
Cei doi lideri europeni solicită Comisiei Europene să intervină înainte ca procesul legislativ să fie încheiat și înainte ca legea să ajungă la promulgare.
În scrisoare este cerut explicit un „semnal” din partea Comisiei Europene înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge actul normativ.
Momentul este important și din perspectiva PNRR.
Termenul de 31 august este legat de reformele care ar permite deblocarea celor 770 de milioane de euro, iar liderii PPE și Renew încearcă să lege respectarea condițiilor privind statul de drept de accesul României la această finanțare.
Solicitarea politică adresată Comisiei nu înseamnă însă că cele 770 de milioane de euro au fost deja blocate. Decizia privind deblocarea fondurilor aparține instituțiilor europene competente, în funcție de evaluarea îndeplinirii jaloanelor și condițiilor relevante din PNRR.
Legea a trecut de Camera Deputaților. Urmează votul decisiv din Senat
Disputa de la Bruxelles se suprapune peste un proces legislativ aflat încă în desfășurare la București. Legea ANI, modificată în urma unei decizii a Curții Constituționale a României, a fost adoptată luni seara de Camera Deputaților.
Următorul pas este votul din Senat, programat miercuri. Dacă proiectul va trece și de camera superioară a Parlamentului, procedura va continua către etapa promulgării.
Miza financiară este considerabilă: 770 de milioane de euro, bani prevăzuți în cadrul PNRR.
Dar miza politică este cel puțin la fel de importantă.
Dominic Fritz conduce USR și este primarul unuia dintre cele mai mari orașe ale României, iar acuzația formulată de Weber și Hayer este că modificarea legislativă ar fi concepută astfel încât să producă efecte asupra unui adversar politic.
