Doctorul român uitat. A fost primul profesor de dermatologie și boli venerice din România. A fondat spitale

Numele acestui profesor doctor, Mihail Petrini-Galatz, probabil că nu mai spune nimic majorității românilor.

Dar exact de numele lui se leagă dezvoltarea unor discipline medicale fundamentale, histologia (ce se ocupă de studiul organelor, studiul țesuturilor și studiul celulelor (citologie), totul efectuat cu ajutorul microscopului optic sau a celui electronic), precum și domeniul dermato-veneric.

De asemenea, alături de doctorii Ioan Cantacuzino și Ștefan Irimescu, a înființat Spitalul Filaret, actualul Institut de Pneumologie „Marius Nasta” din Capitală.

Doctorul Mihail Petrini-Galatz, fondatorul școlii românești de histologie și dermato-venerologie

Născut în Galați, în anul 1947, tânărul Mihail Petrini a adăugat numele orașului natal la cel de familie, dar în forma folosită la acea vreme, Galatz, un obicei des întâlnit la acea perioadă.

După parcurgerea etapelor școlare în orașul natal, el s-a mutat la București pentru a urma cursurile Facultății de Medicină.

Mai departe, Mihail a ales să își continue studiile peste hotare, în Franța, la Academia Medicală din Paris, unde a studiat sub îndrumarea directă a lui Louis Antoine Ranvier, un nume marcant al histologiei acelei epoci.

Pe parcursul studiilor, Mihail Petrini-Galatz s-a devotat domeniului dermatologiei, lucrând voluntar în vacanțele de vară la marile centre de specializare din Paris și Viena.

Citește și: Cântărețul uitat. Titi Botez, regele tangoului românesc. A lansat neuitatul cântec „Femeia, eterna poveste”

În 1874 a obținut titlul de doctor în medicină și era pregătit să aducă în țară noile metode de tratament și cercetare.

Întors în ţară, în oraşul natal, unde practică pentru o vreme medicina generală, se face repede remarcat prin activitatea desfăşurată.

Potrivit site-ului Bibliotecii „VA Urechia” din Galați, bvau.ro, ziarul local, „Vocea Covurluiului”, scria în paginile sale, în 1875, despre iniţiativa tânărului medic „inteligentul nostru Dr. M. A. Petrini”, de a începe „un curs gratuit de igienă în salele gimnasiului local”, actualul Colegiu Naţional „Vasile Alecsandri”. 

A fost unul dintre fondatorii Spitalului Filaret din București

Publicat iniţial de-a lungul a câtorva numere ale ziarului, cursul a luat forma unei broşuri, tipărită în acelaşi an, în care tânărul medic pleda pentru igienă, ca „armă principală contra epidemiilor”. 

Citește și: Cine era românul care a luat Premiul Nobel pentru fizică în 1978? De ce e total necunoscut în țară?

Anul 1881 marcheaza un moment decisiv în cariera sa, viitorul mare savant mutându-se în Capitală, după ce a câștigând prin concurs noua catedră de histologie din cadrul Facultății de Medicină din București.

Fără a aștepta condiții ideale, profesorul Petrini-Galatz a amenajat un mic laborator la subsolul Universității din București, dotat strict cu cele necesare, după ce inițial își pusese la dispoziție propria casă.

În acest laborator s-a format și Gheorghe Marinescu, viitorul fondator al Școlii Românești de Neurologie.

De numele lui Mihail Petrini-Galatz se leaga fondarea a doua catedre universitare din Romania, cea de histologie și cea de dermato-venerologie.

Mai întâi, a fost primul profesor de histologie din țară noastră. 11 ani mai târziu, același medic avea să fie primul profesor de dermato-venerologie din România.

Primele cursuri și prima catedră de dermatologie au fost realizate tot de Petrini-Galatz, la Spitalul Colțea din București.

Citește și: Cine este românca ce a fost furată de Premiul Nobel? A realizat prima ploaie artificială

În 1886, pe când era încă profesor de histologie, a organizat primele cursuri libere (facultative) de dermatologie și de boli venerice la Facultatea de Medicină din București.

Cinci ani mai târziu, a realizat chiar primul curs din România pentru această specialitate.

În 1892, conducerea facultății a luat decizia înființării unei catedre de dermatologie și sifiligrafie (mai târziu numită dermatologie și venerologie) din țară.

Petrini-Galatz a fost numit profesor pentru acest curs și a creat, în același an, o clinică vastă de dermatologie la Spitalul Colțea.

Câteva decenii mai târziu, clinică lui Petrini-Galatz a fost mutată la Spitalul Colentina, unde există și în prezent, potrivit srd.ro.

Petrini-Galatz a fost un inițiator și în lupta împotriva TBC. El a fost unul dintre președinții Societății pentru Combaterea Tuberculozei, împreună cu bunul său prieten, profesorul Ioan Cantacuzino. fondatorul școlii românești de imunologie și patologie experimentală.

În 1906, Petrini-Galatz, Ioan Cantacuzino și dr. Ștefan Irimescu au întemeiat Spitalul Filaret, cel care în prezent se numește Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Preocupările lui Petrini-Galatz nu au fost legate numai de histologie și de dermatologie. A scris un studiu privitor la regenerarea raselor umane și o istorie a igienei.

De asemenea, a avut și funcții politice, între 1901 și 1903, ocupând, în guvernul liberal condus de DA Sturdza, funcția de director al Serviciului Sanitar din România, echivalentul funcției de ministru al Sănătății de astăzi 

A fost, de asemenea, decan al Facultății de Medicină din București între 1914-1916 și 1918-1919.

Calitatea umană şi profesională a medicului Mihail Petrini-Galatz s-a făcut remarcată şi în contextul situaţiei grele din perioada războiului ruso-turc, atunci când, alături de alte personalități medicale, şi-a oferit gratuit serviciile pentru a îngriji soldaţii din spitalele militare

Mihai Petrini-Galatz a murit pe 30 septembrie 1926, în București, la 79 de ani, dormindu-și somnul de veci în Cimitirul Bellu.