Cel mai grav accident de muncă din România, petrecut în 1975. Bilanț: 57 de morți. Tragedia, de la un trăsnet

Cel mai grav accident de muncă din România a avut loc la 24 iulie 1975, la cariera Lespezi, județul Dâmbovița, de unde se extrăgea calcar.

57 de oameni au pierit în acea zi, doborâți de explozia declanșată de un trăsnet. Ancheta demarată după aceea, a găsit mai mulți „țapi ispășitori” care au primit condamnări grele.

Cel mai grav accident de muncă, la cariera Lespezi

Tragedii la locul de muncă s-au mai petrecut de-a lungul istoriei. Cele mai multe victime au fost consemnate în dezastrul de la Certej, la 30 octombrie 1971, când au murit 89 de persoane, cel puțin oficial.

Atunci, aproape de ora 5.00 dimineața, digul exploatării miniere Certeju de Sus s-a rupt. iar peste 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare și au năvălit peste cartierul muncitoresc din apropiere.

Citește și: Catastrofa aviatică din 1974 ascunsă de comuniști. În tragedie și-au pierdut viața 42 de oameni

Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.

Dar tragedia nu poate fi încadrată la accidente de muncă, dat fiind că s-a petrecut tocmai când toți locuitorii zonei dormeau, neaflându-se la serviciu propriu-zis.

De aceea, cea mai mare tragedie legată de locul de muncă rămâne ceea ce s-a petrecut pe 24 iulie 1975, la cariera Lespezi, județul Dâmbovița.

Cariera Lespezi, situată în sudul Carpaților Meridionali, la 20 de km de orașul Fieni, era un punct strategic de exploatare a calcarului.

La o singură explozie, se dislocau până la un milion de tone de piatră, iar procesul de extracție implica tehnici riscante și folosirea unor cantități mari de Amonit, un exploziv puternic utilizat în minerit.

În ziua tragediei, echipele de muncitori pregăteau săparea unei galerii care fusese deja încărcată cu explozibil și etanșată cu nisip.

Citește și: Dezastrul uitat de la Certej. Au murit 89 de oameni. A avut loc tot în 30 octombrie, ca și Colectiv

Totul părea sub control, iar lucrările se desfășurau conform planului. Însă natura avea alte planuri în acea zi. O furtună violentă s-a abătut asupra zonei miniere.

Deşi nebrevetat încă, pe post de paratrăsnet fusese montat un dispozitiv nou, cu celulă radioactivă, ce conținea Cobalt 60, un material radioactiv menit să extindă raza de protecție.

El ar fi trebuit să izoleze zona de pericolul descărcărilor electrice din cer, foarte frecvente în zonele calcaroase şi decopertate de munte. Dar s-a întâmplat fix invers.

Tragedia a fost cauzată de un trăsnet

În momentul în care un trăsnet a lovit celula radioactivă, aceasta a ricoşat exact în sacii cu explozibil depozitați în galerie, provocând o detonare instantanee și declanşând iadul, scrie libertatea.ro.

Unda de șoc a ucis pe loc 57 de muncitori, inclusiv două femei, și a distrus infrastructura minieră din întreaga zonă.

Zona decopertată a muntelui, combinată cu condițiile meteorologice extreme, a transformat explozia într-un adevărat dezastru industrial.

După explozie, autoritățile au demarat una dintre cele mai complexe anchete din istoria mineritului românesc.

Investigațiile au fost conduse de o comisie formată din oficiali de rang înalt, printre care Ilie Verdeț, viitorul prim-ministru din perioada 1979-1982, Gheorghe Pană, Gheorghe Lupu, Gheorghe Oprea și Teodor Coman, ministrul de Interne.

Timp de zece zile, experți din domeniul mineritului, chimiei, meteorologiei și armatei au analizat probele și au ajuns la concluzia că tragedia a fost cauzată exclusiv de fenomene naturale. Cu toate acestea, regimul comunist a cerut vinovați.

Citește și: FOTO 30 de ani de la tragedia TAROM de la Balotești. Cum au murit 60 de persoane și din ce cauze

Însă Elena Ceaușescu, nemulțumită de faptul că „natura nu poate fi stăpânită”, a ordonat arestarea inginerului-șef Cristian Rădulescu, care a fost condamnat la 8 ani de închisoare. 

Alături de el, au mai fost pedepsiți:
- Inginerul Alexandru Dumitrescu – 7 ani
- Directorul Pogaci – 2 ani cu suspendare
- Directorul Costescu – 1 an la locul de muncă
- Șeful protecției muncii, Mircescu – 1 an la locul de muncă

„A fost o anchetă puternică. Miliţie, Securitate, Partidul. Comisia a fost condusă de Ilie Verdeţ. 10 zile au stat la Lespezi, căutând vinovaţii.

Elena Ceauşescu a vrut să fiu condamnat la moarte. Până la urmă, m-am ales cu opt ani de închisoare, din care am executat trei”, a povestit chiar „vinovatul-șef”, Cristian Rădulescu, pentru adevarul.ro, în 2022.