Catastrofa aviatică din 1974 ascunsă de comuniști a avut loc cu doar câteva zile înainte de Revelionul acelui an de comuniști. În tragedie și-au pierdut viața 42 de oameni printre care și părinții lui Mihai Bujor Sion, cel considerat „fiul adoptiv” al lui Ion Iliescu, acesta fiind bun prieten la acea vreme cu tatăl acestuia, activist comunist de frunte.
Catastrofa aviatică din 1974 ascunsă de comuniști. În tragedie și-au pierdut viața 42 de oameni
Românii își mai amintesc, probabil, despre teribilul accident de la Balotești, din 31 martie 1995, când avionul Airbus A310-324 „Muntenia” al Tarom s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Otopeni.
În tragedie și-au pierdut viața 60 de persoane, ceea ce l-a transformat în cel mai grav incident aviatic din istoria României. Dar, multă vreme, acest titlu neoficial a fost deținut de prăbușirea unei alte aeronave, cu peste două decenii înainte.
Problemele au apărut încă din anul 1964, când încă era la putere Gheorghe Gheorghiu-Dej. În acel an, la 10 octombrie, un Iliusin IL-18B a căzut în munții Lotrului, accident în care au murit 28 de persoane.
Citește și: Cine au fost cei 6 români care au deturnat un avion în regimul Ceaușescu? Au vrut să fugă în Vest
Ca un făcut, cu o zi înainte tot un aparat Iliusin IL-14 al Tarom se prăbușise tot în munți, la 100 de kilometri vest de Sibiu, accident în care au murit toți cei 32 de pasageri.
Doi ani mai târziu, în 1966, un elicopter a căzut (nu se cunosc alte date și numărul victimelor) în același loc că și avionul, pe vârful Prejba, la 1.700 metri altitudine.
Avionul prăbușit a fost un Antonov AN-24 asemănător cu cel din imagine - Foto: TAROM
Începând cu anul 1971, au fost achiziționate aeronave de tip Antonov AN-24 pentru cursele interne, iar din 1973 primele aeronave IL-62, cu o viteză de croazieră de 950km/h și cu o capacitate de 186 de locuri, conform Tarom.
În plus, în 1974, intră în flota Tarom primul Boeing 707, cu 189 de locuri si cu o viteza de croazieră de 950 km/h, care efectuează fără escală zborul pe ruta București - Seattle (SUA) în 11 ore și 45 de minute
Dar tot în 1974, spre finalul anului, pe 29 decembrie, o aeronavă Tarom Antonov AN-24, care circula pe ruta Oradea - Bucureşti, s-a prăbușit în aceeași zonă a vârfului Prejba din Munții Lotrului.
Citește și: Mihail Sion, fiul adoptiv al lui Iliescu, apariție rară alături de iubita cu 35 de ani mai tânără
Povestea începe într-o dimineață de duminică, atunci când cursa de linie Tarom a fost nevoită să facă o escală neplanificată, la Sibiu.
A fost un ordin primit din partea autorităților pentru a prelua câțiva pasageri care, ulterior, aveau să-și piardă viața în tragedie.
Printre victime s-au numărat, astfel, se aflau, pe lângă călători obișnuiți și diplomați și cetățeni străini.
În catastrofa aviatică a murit și Mihai Bujor Sion, prietenul lui Ion Iliescu
Atunci și-a găsit sfârșitul Mihail Bujor Sion, ambasador în perioada respectivă și bun prieten cu Ion Iliescu la acea vreme, împreună cu soția sa, Selina, conform tribuna.ro.
De altfel, fiul familiei Bujor Sion a devenit, neoficial, un fel de „fiu adoptiv” al lui Iliescu, acesta protejându-i cariera după 1990, când Mihai Bujor Sion jr. a ajuns șeful Cancelariei Prezidențiale, apoi consilier prezidențial pe probleme economice, dar și consul sau însărcinat cu afaceri în Bangkok, Manila, Los Angeles ori Dubai.
Au mai murit, de asemenea, un actor de la teatrul din Oradea, dar și soția ambasadorului din Ghana, al cărui corp a fost primul identificat și luat cu un elicopter direct de la locul accidentului.
În total, în tragedie și-au pierdut viața 42 de oameni, ceea ce l-a transformat în cea mai gravă catastrofă aviatică din timpul comunismului, dar și din istoria României, până la accidentul de la Balotești din 31 martie 1995.
Citește și: Cine a fost românca vândută de Ceaușescu unui dictator african? Prețul: 10% din diamantele țării
Avionul a căzut la câteva zeci de metri de cabana Prejba şi a fost descoperit iniţial de un profesor de schi, care a dat alarma. Bărbatul auzise zgomotul puternic al avionului care trecuse deasupra cabanei.
A ieşit şi a urcat spre vârful Prejba, iar la 40 de metri de el a observat aparatul distrus, înfipt în zăpadă şi cu coada ruptă în sus. Rămăşiţele avionului şi cadavrele pasagerilor au fost împrăştiate pe o rază de aproape un kilometru
A doua zi au început operaţiunea de recuperare a cadavrelor, cu dispoziţie clară, venită prin şefii de partid de la Nicolae Ceauşescu însuşi, ca victimele să ajungă la familii până de Revelion.
Accidentul aviatic a fost ținut secret, la fel ca multe alte evenimente de acest gen ce au avut loc în perioada comunistă.
Imagini dramatice de la locul tragediei din 1974 - Foto: tribuna.ro
Victimele au fost duse ulterior la Medicină Legală, pentru identificare. Cel mai greu a fost în cazul femeilor, pentru că aveau actele în poşete, nu asupra lor, iar genţile se împrăştiaseră peste tot.
Din cercetările efectuate de către o comisie de anchetă a rezultat că principala cauză a producerii accidentului a fost eroarea de navigație a echipajului avionului.
Deși a primit comenzi normale de la sol, acesta a executat cu erori schema de venire la aterizare, deplasându-se mult în partea de sud a aeroportului, în zona munților Sibiului, unde erau curenți descendenți.
Abordarea către Aeroportul Sibiu a fost inițiată în condiții meteorologice dificile și vânturi puternice.
Citește și: FOTO 30 de ani de la tragedia TAROM de la Balotești. Cum au murit 60 de persoane și din ce cauze
Astfel, în timp ce cobora la o altitudine de 1.700 de metri, avionul a lovit vârful acoperit de zăpadă al muntelui, situat la 22 km de pragul pistei, iar aeronava a fost distrusă în totalitate la impact.
Raportul a mai arătat că echipajului avionului a adoptat o configurație de abordare greșită, determinând aeronava să se deplaseze la aproximativ 20 km spre sud de calea de apropiere.
Lipsa vizibilității și vânturile puternice au fost considerate ca factori care au contribuit la contactul cu masivul Lotru.
Românii n-au aflat de tragedia petrecută cu dpar câteva zile înainte de Revelion, ca și în alte catastrofe soldate cu multe victime omenești, regimul comunist preferând să treacă evenimentul sub tăcere, în teorie asemenea lucruri neputându-se întâmpla într-o țară care mergea pe calea socialismujlui luminos.
