Dezastrul uitat de la Certej. Au murit 89 de oameni. Ziua de 30 octombrie pare a avea o aură negativă, sumbră în istoria țării noastre. La această dată au avut loc cele mai mari două tragedii petrecute pe timp de pace în România, cu excepția cutremurului din 4 martie 1977, când seismul a luat 1578 de vieți.
Dezastrul uitat de la Certej. Au murit 89 de oameni. A avut loc tot în 30 octombrie, ca și Colectiv
Amintirea dureroasă a tragediei de la clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, în urma căreia și-au piedut viața 65 de tineri, încă e vie, ca o rană deschisă în sufletele multor români.
Bilanțul inițial al incendiului care a pârjolit clubul unde trupa Goodbye to Gravity își lansa noul album a fost de 27 de morți, restul victimelor decedând în următoarele câteva luni, în spitale din România și din străinătate, iar alte aproximativ 150 rămânând cu sechele fizice și sufletești răni viață.
Amploarea dramei a reamintit unora de prăbușirea, pe data de 31 martie 1995, a aeronavei Airbus de tip A310-324, la Balotești, Ilfov, ce efectua un zbor București - Bruxelles, la scurtă vreme după decolarea de pe Aeroportul Otopeni.
Toate cele 60 de persoane aflate la bord - 11 membri ai echipajului și 49 de pasageri - și-au pierdut viața în ceea ce este considerat cea mai mare catastrofă aviatică din istoria României.
Citește și: Un supraviețuitor al incendiului Colectiv, pe scenă alături de Coldpaly. Ce a urmat?
Dar foarte puțini își mai aduc aminte de ceea ce s-a întâmplat spre zorii zilei tot de 30 octombrie, dar a anului 1971, în județul Hunedoara.
Atunci, aproape de ora 5.00 dimineața, digul exploatării miniere Certeju de Sus s-a rupt. iar peste 300.000 de metri cubi de steril acid s-au revărsat din iazul de decantare și au năvălit peste cartierul muncitoresc din apropiere.
Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate.
Dezastrul de la Certej s-a soldat cu 89 de morți și 76 de răniți: Foto: captură YouTube/TVR
Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți. Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale.
Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național, potrivit apuseni.info.
„Se construiau blocuri, exploatarea se extinsese, iar sute de oameni au fost aduşi din Moldova pentru a munci la minele din zonă.
Cu câteva zile înainte de catastrofă, Certejul sărbătorea 225 de ani de minerit, iar zeci de angajaţi ai minei, în primul rând şefii ei, au fost decoraţi pentru merite deosebite, printr-un decret dat de Nicolae Ceauşescu”, îşi amintea Ioan, un localnic acum în vârstă de 80 de ani, care, la data tragediei, era un tânăr muncitor.
Citește și: Un patron al clubului Colectiv a scăpat de două condamnări definitive. Ce au invocat judecătorii ?
În noaptea în care s-a produs dezastrul, localnicul împreună cu câţiva apropiaţi şi membrii ai familiei pregăteau ţuica la cazanul din gospodăria socrului său, la circa trei kilometri de locul iazului de decantare.
„Oamenii din zonă, care supravieţuiseră, au fost chemaţi de autorităţi să identifice cadavrele. Printre morţi erau o mulţime de copii, ale căror trupuri, dezbrăcate, erau înşiruite pe jos. Corpurile erau strivite în aşa hal, încât cu greu la mai puteai recunoaşte”, mai spunea fostul muncitor.
„A fost o pană de curent care a lăsat totul în beznă şi, imediat am început să auzim, tot mai clar, trosnetele şi vuietele puternice venite dinspre mină.
Am simţit că pericolul se apropie de noi ca o avalanşă puternică, dar am rămas înmărmuriţi până când, dintr-o dată, am început să distingem glasurile oamenilor: „Mă înec, mor, mă înec, mor””, a mai rememorat localnicul despre cumplita noapte.
Culmea este că, doar cu cinci ani înaintea catastrofei, digul iazului se mai rupsese o dată, dar fără a face victime. Fiind iarnă, sterilul era îngheţat astfel că prăvălirea unui volum mare nu a putut avea loc.
Dar norocul acela nu s-a mai repetat și în 1971. Documentarul realizat de Televiziunea Română despre tragedie poate fi urmărit mai jos.
O comisie guvernamentală s-a deplasat la Certej pentru a stabili împrejurările dezastrului, însă în ancheta penală care a durat peste doi ani, nu a fost găsit niciun vinovat și nimeni nu a fost tras la răspundere pentru această tragedie, potrivit stiriletransilvaniei.ro
Comisia de cercetare tehnică care s-a ocupat de această problemă, a decis că o posibilă cauză a prăbușirii haldei a fost pierderea în timp a stabilității masivului de steril pe una din laturi, datorită creșterii peste limita critică în înălţime, fapt ce a dus la ruperea digului de protecție și revărsarea mâlului toxic în afara decantorului.
Dosarul catastrofei de la Certej a ajuns în instanță, dar judecătorii au decis să soluționeze cazul prin scoaterea de sub urmărire penală a administratorilor unităţii miniere. Ancheta a decis că tragedia este urmarea unor împrejurări ce nu puteau fi prevăzute
Statul comunist i-a despăgubit pe cei care au avut de suferit în urma tragediei de la Certej. Supraviețuitorii de la blocurile distruse au primit câte un apartament, iar cei cărora li s-au dărâmat casele au putut să-și ridice altele cu materiale de construcții primite de la autorități.
La peste o jumătate de secol de la dezastru, satul Certeju de Sus din Hunedoara a rămas împânzit de ruine minelor Certej şi Coranda, în timp ce vechiul iaz de steril al Certejului a fost cucerit de natură, scrie adevarul.ro.
Citește și: Piedone nu a învățat nimic din Colectiv. A inaugurat piața Rahova fără aviz la incendiu. A luat foc
Alte două foste iazuri de decantare înfiinţate în deceniile trecute în vecinătatea aşezării nu mai sunt folosite şi se află într-o stare avansată de eroziune.
Activitatea minieră din ţinutul bogat în zăcăminte de aur, argint, minereuri complexe şi metale preţioase s-a încheiat la mijlocul anilor 2000, după aproape trei secole în care s-a derulat fără întrerupere.
