Cea mai veche gară din România, construită în 1847, într-un oraș mic. Prima din București, inaugurată în 1869
Cea mai veche gară din România a fost construită în 1847, într-un oraș mic ce aparținea, la acea vreme, de Imperiul Austriac. A intrat în funcțiune șapte ani mai tîrziu, când a fost finalizată și prima cale ferată de pe actualul teritoriu al țării noastre.
În 1847, cu șapte ani înainte de inaugurarea celei dintâi căi ferate din spațiul românesc, la Oravița erau finalizate lucrările de construcţie la prima gară de pe actualul teritoriu al României, la acea oră Banatul aparținând Imperiului Austriac..
Această cale ferată a fost construită în perioada 1846-1854, cu doar 16 ani mai târziu decât prima linie de cale ferată din lume, Liverpool – Manchester, dată în folosință în 1830.
Gara Oravița, construită odată cu prima cale ferată de pe actualul teritoriu al României
Ridicarea gării Oraviţei a avut loc concomitent cu construirea primului traseu feroviar din ţară, şi anume calea ferată Oraviţa – Iam – Straja – Socol – Baziaş, investiţia idicându-se la cinci milioane de florini
După deschiderea tronsonului lung de 62,5 km, gara a intrat în activitate mai întâi pentru transportul de marfă, la 20/30 august 1854, iar pentru călători la 1/11 noiembrie 1856, cu un tren cu trei vagoane.
Citește și: Șantier major la Gara de Nord: Primăria Capitalei schimbă canalizarea centenară și îngroapă cablurile
„Edificiul era dotat cu lift-pasaj, pentru accesul la peronul aflat mai sus de nivelul străzii, acest lucru reprezentând tot o premieră pentru acele vremuri.
În 1993 liftul mai exista încă, acum intrarea spre el este blocată”, arată istoricul Ionel Bota, pe site-ul oravita.ro al Primăriei Oravița.
Prin Gara Oravița au trecut personalități de seamă, între care trupa de teatru Pascaly, cu Mihai Eminescu – sufleor și secretar al directorului -, împărăteasa Sissi a Austriei, dar și viitorul rege Carol I al României.
În 1869, de la Oravița la Budapesta, călătoria dura 26 ore, iar de la Oravița, la Viena, 36 ore.
În prezent, gara Oravița este un monument istoric deosebit de valoros, care atrage atenția prin arhitectura sa deosebită și prin importanța sa în istoria căilor ferate din România.
Dincolo, în fostele Principate Unite ce adoptaseră deja numele de România, planurile privind construcția unei căi ferate au fost făcute încă din domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Gara Filaret, prima din București
Abdicarea acestuia, la 11 februarie 1866, a făcut ca materializarea acelor planuri să aibă loc câșiva ani mai târziu, sub noul domnitor, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
Citește și: Nicolae Ceaușescu voia să dărâme Gara de Nord și s-o mute în Băneasa. Modernizată cu 100.000. 000 €
Astfel, pe data de 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial prima linie de cale ferată din România Mică, pe ruta București – Giurgiu și totodată și prima gară din Capitală, gara Filaret.
Primul tren care a plecat din gara Filaret l-a avut la bord pe însuși Principele Carol I. Acesta a dorit să vadă cum vor călători supușii săi pe primul drum de fier din România.
Trenul a parcurs distanța de 67 de km în doar o oră şi 30 de minute, mergând cu 45 de km/oră o viteză incredibilă pentru acea perioadă.
Citește și: Cine a fost românca vândută de Ceaușescu unui dictator african? Prețul: 10% din diamantele țării
Dar gara Filaret și-a pierdut din importanță începând cu decembrie 1872, când noua gară, Gara Târgoviștei - devenită din 1888 gara București Nord - a fost legată la rețeaua feroviară.
