Cel mai puțin cunoscut domnitor al Moldovei care l-a înfrânt pe regele Ungariei în luptă n-a avut parte de gloria altor voievozi aureolați de o faptă asemănătoare. A domnit doar cinci ani, iar circumstanțele morții sale, la doar 35 de ani, nu sunt prea bine cunoscute nici astăzi.
Ce domnitor al Moldovei l-a umilit pe regele Ungariei în luptă? Ștefan cel Mare i-a fost strănepot
Când ne gândim la marile victorii din evul mediu ale voievozilor Țărilor Române asupra armatei Regatului Ungariei, probabil că ne vin în minte mai ales două.
Prima e cea de la Posada, din noiembrie 1330, când domnul abia înființatei Țări Românești, Basarab I, l-a spulberat pe regele Carol Robert de Anjou, punând punct pretențiilor acestuia de dominație în principatul de la sud de Carpați.
A doua a opus, de fapt, doi conducători români, chiar dacă unul dintre ei devenise regele Ungariei: Ștefan cel Mare și Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara.
Citește și: Bătălia care a oprit Ungaria să ocupe Țara Românească. Unde a avut loc lupta de la Posada, de fapt?
Lupta cu pricina a avut loc în noaptea de 14-15 decembrie 1467 și, de asemenea, a stopat orice dorință a ungurilor de a supune Moldova.
Dar între cele două a mai avut loc o mare bătălie care i-a avut drept combatanți tot pe un voievod al Țării Moldovei și monarhul ungur. Doar că ei se numeau Ștefan I și Sigismund de Luxemburg.
Provenind din marele neam al Mușatinilor, Ștefan I s-a născut în 1364 și a ajuns pe tronul Moldovei la 30 de ani, în 1394.
Sigismund de Luxemburg - Foto: arhiva
Oficial, este considerat fratele lui Petru I Mușat și al lui Roman I Mușat, dar unii istorici îl consideră drept nepot al acestora identificîndu-l cu „jupanul Steţco” care figurează printre martorii documentelor lui Roman.
Potrivit altui document din 1398 el ar fi fost fiul lui Roman I. dar un lucru este cert. făcea parte din familia Mușatinilor, cea are a condus Moldova timp de circa 350 de ani.
La urcarea pe tron, Ștefan - primul care a purtat acest nume, de aceea este cunoscut drept Ștefan I - a păstrat politica externă a înaintaşilor săi.
Astfel, a continuat apropierea faţă de Polonia luând-o în căsătorie chiar pe o rudă a lui Vladislav Jagello, regele polon care-l și ajutase să urce pe tron, după cum afirmă un document al teutonilor din Prusia Orientală.
La 6 ianuarie 1395 Ştefan I recunoaşte suzeranitatea Poloniei „în numele poporului Ţării Moldovei”, conform historia.ro.
Citește și: Câte războaie a purtat Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei? „Am fost învingător în 34”
Acest act al voievodului Moldovei a provocat nemulţumirea curţii ungare, care avea ea însăși pretenții de dominație a principatului, împingînd-o să organizeze o campanie armată „contra moldovanos”.
Pe tronul Ungariei se afla un personaj legendar al istoriei medievale, Sigismund de Luxemburg, cu o domnie de 50 de ani, care din 1433 avea să devină împărat al Sfântului Imperiu Roman. La moarea sa, în 1437, a fost înmormântat în Oradea.
Dar să revenim la campania sa din Moldova, anuarie-februarie 1395. Ofensiva este una fulgerătoare, inițial. ungurii pătrunzând în principat din două direcții, prin Pasul Oituz și Bizaz, dar cad în ambuscadele moldovenilor.
Au loc lupte crâncene, cavalerii maghiari fiind obligați la un moment dat să descalece și să ia cu asalt versanții dealurilor împădurite, prin nămeții până la brâu, ca să-i alunge pe arcașii moldoveni.
Sigismund răzbește totuși până la Cetatea Neamțului, dar e silit să se întoarcă, prilej cu care Ștefan îl atacă din nou și-l înfrânge decisiv în bătălia de la Ghindăoani (Hindău), din februarie 1395.
La fel ca predecesorul său, Carol Robert de Anjou, dar și, mai târziu, Matei Corvin, regele maghiar scapă în viață doar cu fuga.
După marea izbândă, în cei cinci ani ai domniei sale, Ștefan I a avut timp să se ocuрe și de organizarea țării.
A intensificat activitatea cancelariei domnești, a bătut monedă, ceea ce vorbește despre o intensă activitate comercială și a întemeiat mănăstirea Sf. Nicolae din Poiană, în al cărui pomelnic figurează ca ctitor.
Mormântul lui Ștefan I de la Biserica Bogdana din Rădăuți - Foto: arhiva
Domnia i s-a încheiat brusc, în condiții încă neclare, în 1399. Se știe că oștile sale au au participat în acel an, alături de polonezi, la marea luptă cu tătarii de la Worskla.
A fost un adevărat dezastru pentru creştini a căror armată este distrusă, iar unii istorici sunt de părere că Ștefan I a fost ucis chiar pe câmpul de luptă.
Totuși, conform lucrării „Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881” a lui Constantin Rezachevici, Ștefan nu ar fi participat personal la această bătălie.
Citește și: Care voievod român era supranumit Cavalerul Alb? A fost tatăl unui mare rege al Ungariei
Și asta, deoarece niciodată domnii Moldovei nu au condus personal unitățile militare trimise în ajutorul suzeranului lor - regele polon, în aest caz - cu atât mai puțin s-ar fi pus în fruntea celor trimise unui simplu aliat și încă la depărtare atât de mare de țară.
Totuși, este clar că Ștefan I a decedat înainte de data de 28 noiembrie 1399, fiind înmormântat în Biserica Bogdana din Rădăuți.
Pe piatra de mormânt pusă de strănepotul său, Ștefan cel Mare - adică Ștefan al III-lea - scrie: „Binecinstitorul domn al Ţării Moldovei, Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a împodobit mormîntul acesta strămoşului nostru, bătrânul Ştefan voievod, care a bătut pe unguri la Hindău”.
Ștefan I fost urmat în scaunul domnesc de un nepot de-ai săi, Iuga, poreclit Ologul, care nu s-a menținut decât un an în domnie, fiind contestat puternic de fratele său vitreg, Alexandru.
Acesta din urmă va reuși să-l detroneze pe Iuga, în iulie 1400, cu ajutorul voievodului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, Iuga fiind luat ostatic de Mircea și murind în prizonierat câțiva ani mai târziu.
Citește și: Ce soție de domnitor a dat numele dinastiei Mușatinilor? A fost stră-străbunica lui Ștefan cel Mare
Noul domnitor al Moldovei va avea, în schimb, una dintre cele mai lungi și înțelepte domnii, întinsă pe 32 de ani, intrând în istorie drept Alexandru cel Bun.
Un destin mai puțin fericit în posteritate a avut, în schimb, Ștefan I Mușat, primul domnitor al Moldovei care a repurtat o mare victorie asupra Regatului Ungariei.
