România se află pe ultimul loc din Europa când vine vorba despre procentul persoanelor cu studii superioare în categoria 25-34 de ani. E drept procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa.
Tinerii pot alege universitatea pe care vor să o urmeze, ținând cont de clasificarea unității de învățământ la nivel mondial și în România.
Există clasamente internaționale care vizează universitățile ca întreg și unele care se referă la specilizări.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost, în 2022, singura universitate din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaționale ale universităților lumii (Academic Ranking of World Universities. Din cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, aproximativ 2500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1000 sunt făcute public. Așadar, aflându-se pe poziția 800-900, UBB se află cel puțin între primele 5% universități ale lumii.
Restul de 100 universități din România nu au intrat între primele 1.000 la nivel mondial.
Cum stăm la „domeniile de studii”
Din ultima ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studii poți afla unde este cel mai bine să studiezi în România. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj apare în top 1000 al Times Higher Education la 9 discipline.
Ce universități apar potrivit disciplinelor universitare. Clasamentul este AICI
Economie
501-600 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
601-800 – Universitatea Al. I. Cuza din Iași
801+ – ASE București
801+ – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Citește și: Rusia are rachete doar pentru două atacuri de amploare. Până în martie, întreg armamentul, critic
Științe umaniste
401-500 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
501-600 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
601+ Universitatea Al: I. Cuza din Iași
601+ Universitatea din București.
Citește și: Chiar dacă nu a fost primită, România curăță Spațiul Schengen de infractori periculoși
Inginerie
501-600 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
801-1000 – Universitatea Politehnica din Timișoara
801-1000 – Universitatea Ștefan Cel Mare din Suceava
1001+ – Universitatea din Craiova
1001+ – Universitatea Dunărea de Jos din Calați
1001+ – Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași
1001+ – Universitatea Politehnica din București
1001+ – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
1001+ – Universitatea Transilvania din Brașov
Științele vieții
301-400 – Universitatea Transilvania din Brașov
601-800 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
601-800 – Universitatea din București
601-800 – USAMV Cluj-Napoca
Drept
501-600 – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
501-600 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
501-600 – Universitatea de Vest din Timișoara
601-800 – Universitatea Al. I. Cuza din Iași
601-800 – ASE București
601-800 – Universitatea Transilvania din Brașov
Informatică
601-800 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
801+ – Universitatea Al. I. Cuza din Iași
801+ – Universitatea din București
801+ – Universitatea din Craiova
801+ – Universitatea Politehnica din Timișoara
801+ – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
801+ – Universitatea Transilvania din Brașov
801+ – Universitatea din București.
Multe universități, multă maculatură
Un clasament întocmit la cererea Ministerului Educației arată că două treimi dintre universități nu contează din punct de vedere academic și nu au o minimă relevanță la nivel internațional.
Ministerul Educației a întocmit un „Raport anual privind METARANKINGUL NAȚIONAL aferent anului 2021”.
Obiectivele specifice ale Metarankingului Național vizează:
- să identifice instituțiile de învățământ superior reprezentative din România, performante la nivel științific și cu vizibilitate internațională în clasamentele globale ale universităților europene și occidentale;
- să diferențieze instituțiile de învățământ superior din România pe baza punctajului obținut în urma aplicării metodologiei internaționale standard privitoare la realizarea exercițiului național de metaranking;
- să ofere managementului academic național un instrument de analiză corect și în același timp, echitabil, privitor la impactul universităților românești în aria academică internațională, care să furnizeze date utile pentru proiecția strategiei de cercetare și educaționale, inclusiv a componentei care vizează finanțarea cercetării în universități.
Pe baza criteriilor de mai sus au fost clasate numai 31 de universități din cele 93 care funcționează în România.
Citește și: OFICIAL 63 de universități nu contează academic și internațional. Cum arată T0P 10 cele mai bune
Comentarii 0