Suntem campionii Europei la matematică, dar 49% dintre elevi nu pot face o banală înmulțire. Cum se explică?
România este campioana Europei la matematică. Asta, în timp ce 49% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional la matematică și nu pot face un calcul banal. Un doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology explică de ce se întâmplă asta.
Zilele trecute ne-am mândrit cu elevii care au reușit să triumfe și să devină campioni europeni la matematică. O foarte mare performanță care nu reflectă calitatea școlii românești.
România a obținut locul I în Europa la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete, după un nou rezultat de excepție al lotului național. Fetele au cucerit nu mai puțin de 3 medalii de aur, am aflat de la Ministerul Educației.
Citește și: România, rezultat excepțional: locul I în Europa la Olimpiada de Matematică pentru Fete
Suntem campionii Europei la matematică, dar 49% dintre elevi nu pot face o banală înmulțire
Rezultatele de excepție la nivel european și mondial la matematică contrastează cu ceea ce se întâmplă în restul țării.
Testele PISA arată că 49% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional la matematică, așa cum se vede din imaginea de mai jos.
Adică, jumătate dintre elevii din România nu pot face o banală înmulțire.
La testele PISA din 2023, Singapore a obținut un scor semnificativ mai mare decât toate celelalte țări/economii la matematică (575 de puncte) și, împreună cu Hong Kong (China), Japonia, Coreea, Macao (China) și Taipeiul chinezesc, a depășit toate celelalte țări și economii.
Citește și: România, campioana Europei la Olimpiada de Matematică și Fizică, unde nu avem Facultăți în Top 1000
Alte 17 țări au obținut, de asemenea, performanțe peste media OCDE (472 de puncte), de la Estonia (510 puncte) la Noua Zeelandă (479 de puncte).
Elevii din România au obținut 428 de puncte, ceea ce ne plasează pe penultimul loc din UE.
Clasamentul PISA este mai jos:
România se află în urma vecinilor Ungaria sau Serbia.
De ce avem performațe slabe la testele PISA?
Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a încercat să explice, într-o analiză pentru Newsweek România, cum se împacă cele două realități educaționale de mai sus.
„Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează sistemul nostru de învățământ ca fiind unul din cele mai ineficiente din Europa. La ediția din 2023, de pildă, elevii noștri s-au clasat pe locul 26 din 27 de țări UE.
Citește și: Elevii din România, dezastru la Testele PISA. Mai slabi ca Ungaria și Serbia, la nivelul Mongoliei
Care sunt cauzele acestui eșec și cum se împacă el cu rezultatele de-a dreptul excelente ale reprezentanților României la olimpiadele școlare internaționale?
1) Probabil că oficialii din ministerul Educației vor scoate în evidență, cu ipocrizie, detaliul că nu mai suntem chiar ultimii din UE la testarea PISA. Faptul că am depășit Bulgaria se datorează, însă, unui declin accentuat al vecinilor noștri și nu vreunui progres din partea noastră.
Avem cele mai mici cheltuieli raportate la PIB pentru educație dintre toate țările UE. Legea 1/2011 prevede ca Educația să beneficieze de minim 6% din PIB, însă procentul nu a fost niciodată respectat. Ligia Deca, actualul ministru al Educației, a declarat chiar că bugetul pe 2023 alocat Educației, de numai 2,1% din PIB, cel mai mic din istoria recentă, ar fi „acoperitor”.
2) Avem cele mai multe școli cu WC în fundul curții. Să existe oare o corelație negativă între numărul de toalete fără apă curentă și performanța școlară? Iată o temă de gândire pentru oficialii ministerului Educației, care își doresc să amelioreze rezultatele la testele PISA.
3) Avem cele mai mici cheltuieli raportate la PIB pentru cercetare. Statul român cheltuie pe cercetare numai 17 euro/an/locuitor, de două ori mai puțin ca Bulgaria, de 20 de ori mai puțin ca media UE și de 30 de ori mai puțin ca Germania.
Citește și: Sergiu Moroianu, doctor la MIT: Rectorii pe viață produc parlamentari doctori plagiatori
4) Ne plasăm pe ultimul loc în clasamentele universităților europene, urmare atât a finanțării insuficiente, cât și a politizării nepermise a învățământului.
Greu de crezut că vom progresa în clasamentele europene sub conducerea unor astfel de lideri.
5) Nenumăratele disfuncții ale sistemului nostru de învățământ nu sunt deloc întâmplătoare, ci corespund, de fapt, voinței secrete a unei clase politice lipsite de orice pregătire serioasă, alcătuită din indivizi fără nicio calificare, deloc interesați în pregătirea unor generații de elevi și absolvenți mai bine educați decât ei înșiși: un popor majoritar lipsit de educație este mult mai ușor de manipulat și de împins în direcții greșite decât unul dispunând de un nivel de educație comparabil cu cel al democrațiilor occidentale.
Citește și: 20 de motive pentru care România a avut note proaste la testele PISA în 2018
6) Într-un articol din 2019 indicam cultura nefastă a fraudei școlare drept una dintre cauzele principale ale performanțelor slabe. Între timp, învățământul la distanță din perioada pandemiei a accentuat tendința generalizată a elevilor noștri către copiere la teste.
Dintr-un chestionar informal, pe care l-am administrat unor elevi și studenți din București, a reieșit că frauda a devenit universal acceptată în școală de către elevi și părinți. Profesorii care își doresc să împiedice frauda și chiar reușesc acest lucru sunt excepții rare, care se izbesc de neînțelegerea copiilor și a părinților. În condițiile acestea, este evident că, dacă la testul PISA nu se poate copia ca la testele noastre obișnuite, și rezultatele vor fi pe măsură.
7) Deși este evident pentru fiecare dintre noi că fenomenul fraudei s-a generalizat, că un procent important dintre elevi copiază la o mare parte dintre materii, totuși nu există studii publicate sau statistici în acest sens.
Ne furăm, prin aceasta, singuri căciula, alegând să ignorăm o realitate dezonorantă: societatea noastră manifestă o toleranță inexplicabilă față de frauda școlară care ne va asigura pe viitor, nu locul 10, așa cum ne-am dori, ci ultimul loc în orice top mondial al inovației și cunoașterii.
Îndrăznesc să lansez o provocare către cititori: Întrebați-vă sincer copiii, fără a le cere nume și fără a-i pune în dificultate, în ce măsură colegii lor copiază la teste și cât de mult combat profesorii lor acest fenomen.
Mai multe puteți citi în LINKul de mai jos:
Citește și: Doctor la MIT, Sergiu Moroianu: De ce elevii sunt ultimii la testele PISA și primii la Olimpiade?
Medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Sergiu Moroianu și-a obținut doctoratul la MIT și este în prezent Cercetător Științific 1 la Institutul de Matematică al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii Școlii Normale Superioare București.
