România s-a clasat pe penultimul loc la testele PISA în UE, depășind doar Bulgaria. România a obținut un scor total de 428 de puncte, la matematică, citire și știință, care înseamnă un nivel 2, foarte modest.
Pe de altă parte, elevii din România se află pe primele locuri la olimpiadele interanționale.
Citește și: Finlanda are cea mai bună „școală” și zero medalii la Olimpiadă. România: 14 medalii, 50% analfabeți
Doctor la MIT, Sergiu Moroianu: De ce elevii sunt ultimii la testele PISA și primii la Olimpiade?
Sergiu Moroianu (foto jos), doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a încercat să explice, într-o analiză pentru Newsweek România, cum se împacă cele două realități educaționale de mai sus.
„Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează sistemul nostru de învățământ ca fiind unul din cele mai ineficiente din Europa. La ediția din 2023, de pildă, elevii noștri s-au clasat pe locul 26 din 27 de țări UE.
Citește și: Elevii din România, dezastru la Testele PISA. Mai slabi ca Ungaria și Serbia, la nivelul Mongoliei
Care sunt cauzele acestui eșec și cum se împacă el cu rezultatele de-a dreptul excelente ale reprezentanților României la olimpiadele școlare internaționale?
1) Probabil că oficialii din ministerul Educației vor scoate în evidență, cu ipocrizie, detaliul că anul acesta nu mai suntem chiar ultimii din UE la testarea PISA. Faptul că am depășit Bulgaria se datorează, însă, unui declin accentuat al vecinilor noștri și nu vreunui progres din partea noastră.
Avem cele mai mici cheltuieli raportate la PIB pentru educație dintre toate țările UE. Legea 1/2011 prevede ca Educația să beneficieze de minim 6% din PIB, însă procentul nu a fost niciodată respectat. Ligia Deca, actualul ministru al Educației, a declarat chiar că bugetul pe 2023 alocat Educației, de numai 2,1% din PIB, cel mai mic din istoria recentă, ar fi „acoperitor”.
Grevele cadrelor didactice din vara trecută, dar și rezultatele la testele PISA, nu par a-i da însă dreptate doamnei Deca.
2) Avem cele mai multe școli cu WC în fundul curții. Să existe oare o corelație negativă între numărul de toalete fără apă curentă și performanța școlară? Iată o temă de gândire pentru oficialii ministerului Educației, care își doresc să amelioreze rezultatele la testele PISA.
3) Avem cele mai mici cheltuieli raportate la PIB pentru cercetare. Statul român cheltuie pe cercetare numai 17 euro/an/locuitor, de două ori mai puțin ca Bulgaria, de 20 de ori mai puțin ca media UE și de 30 de ori mai puțin ca Germania.
Citește și: Sergiu Moroianu, doctor la MIT: Rectorii pe viață produc parlamentari doctori plagiatori
Cu toate acestea, ministrul Cercetării a declarat recent „Visul meu e ca România să devină lider în regiune și top 10 mondial prin tehnologiile viitorului”. Voi ce credeți, are vreo șansă de împlinire „visul” domnului ministru?
4) Ne plasăm pe ultimul loc în clasamentele universităților europene, urmare atât a finanțării insuficiente, cât și a politizării nepermise a învățământului. De pildă, predecesorul doamnei Deca este un politician trecut prin conducerea a 4 partide politice, rector, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, silit să-și dea demisia de la ministerul Educației în urma unor acuzații de plagiat.
Greu de crezut că vom progresa în clasamentele europene sub conducerea unor astfel de lideri.
5) Nenumăratele disfuncții ale sistemului nostru de învățământ nu sunt deloc întâmplătoare, ci corespund, de fapt, voinței secrete a unei clase politice lipsite de orice pregătire serioasă, alcătuită din indivizi fără nicio calificare, deloc interesați în pregătirea unor generații de elevi și absolvenți mai bine educați decât ei înșiși: un popor majoritar lipsit de educație este mult mai ușor de manipulat și de împins în direcții greșite decât unul dispunând de un nivel de educație comparabil cu cel al democrațiilor occidentale.
Citește și: 20 de motive pentru care România a avut note proaste la testele PISA în 2018
6) Într-un articol din 2019 indicam cultura nefastă a fraudei școlare drept una dintre cauzele principale ale performanțelor slabe. Între timp, învățământul la distanță din perioada pandemiei a accentuat tendința generalizată a elevilor noștri către copiere la teste.
Dintr-un chestionar informal, pe care l-am administrat unor elevi și studenți din București, a reieșit că frauda a devenit universal acceptată în școală de către elevi și părinți. Profesorii care își doresc să împiedice frauda și chiar reușesc acest lucru sunt excepții rare, care se izbesc de neînțelegerea copiilor și a părinților. În condițiile acestea, este evident că, dacă la testul PISA nu se poate copia ca la testele noastre obișnuite, și rezultatele vor fi pe măsură.
7) Deși este evident pentru fiecare dintre noi că fenomenul fraudei s-a generalizat, că un procent important dintre elevi copiază la o mare parte dintre materii, totuși nu există studii publicate sau statistici în acest sens.
Ne furăm, prin aceasta, singuri căciula, alegând să ignorăm o realitate dezonorantă: societatea noastră manifestă o toleranță inexplicabilă față de frauda școlară care ne va asigura pe viitor, nu locul 10, așa cum ne-am dori, ci ultimul loc în orice top mondial al inovației și cunoașterii.
Îndrăznesc să lansez o provocare către cititori: Întrebați-vă sincer copiii, fără a le cere nume și fără a-i pune în dificultate, în ce măsură colegii lor copiază la teste și cât de mult combat profesorii lor acest fenomen.
Corelația cu olimpiadele școlare
În lumina celor de mai sus, cu atât mai paradoxală apare dominația categorică din ultimii ani a elevilor români la olimpiadele internaționale de științe. Iată clasamentele țărilor europene din 2022 pentru opt olimpiade internaționale de matematică, fizică, chimie și informatică:
Suntem primii din Europa la olimpiade și în același timp ultimii din UE la testul PISA. Aceasta nu este, de fapt, o întâmplare. Observăm empiric că țările performează cu atât mai bine la PISA cu cât sunt mai slabe la olimpiade.
Din tabelul de mai jos, realizat de Theodor Moroianu pe baza numărului de inversiuni în clasamente, se degajă o corelație inversă (culoarea roz) a rezultatelor țărilor europene la testele PISA față de rezultatele la olimpiade, acestea din urmă fiind toate corelate pozitiv între ele (culoarea albastră).
Așadar, din punct de vedere statistic, era de așteptat să ne clasăm prost la PISA, atâta vreme cât dominăm olimpiadele școlare.
Nu am o explicație pentru acest fenomen surprinzător și nu apreciez că între cele două clasamente ar exista vreo legătură de cauzalitate. Totuși, trebuie menționat că olimpicii singuri nu pot ridica rezultatele la testele PISA, deoarece fenomenul olimpiadelor nu poate fi total reprezentativ pentru calitatea sistemului de învățământ.
Deși etapa locală a olimpiadelor este gândită ca un eveniment de masă, la care participă, anual, zeci de mii de elevi, totuși aceștia reprezintă maximum 5-10% din fiecare grupă de vârstă.
Așadar, impactul statistic al olimpicilor asupra rezultatelor la testele PISA va fi minor. Deși rezultatele la testul PISA sunt dezamăgitoare, nu trebuie totuși să ignorăm evidența că sistemul nostru de învățământ produce o minoritate importantă de elevi cu pregătire foarte solidă, prin devotamentul și munca unui număr mare de cadre didactice cu vocație. Există, așadar, speranță.
Preconizez că, în momentul când ministerul Educației va fi depolitizat, finanțat corespunzător și condus într-o manieră competentă, vom vedea în scurt timp și rezultate mai onorabile la teste internaționale standardizate, precum PISA”, a spus Sergiu Moroianu.
Medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Sergiu Moroianu și-a obținut doctoratul la MIT și este în prezent Cercetător Științific 1 la Institutul de Matematică al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii Școlii Normale Superioare București.
