Cât de mult depinde România de Strâmtoarea Ormuz? Expert: „25% din motorina importată e din zona Golfului”
Prețul motorinei a depășit 9 lei/litrul, iar situația nu se anunță deloc încurajatoare în perioada următoare. Dumitru Chisăliță a explicat într-un dialog cu Newsweek că un sfert din motorina importată de România provine din Golful Persic.
Războiul din Orientul Mijlociu afectează România, atunci când vine vorba despre combustibil. Motorina s-a scumpit pe zi ce trece. Închiderea strâmtorii Ormuz afectează aprovizionarea cu motorină a țării noastre, deși în spațiul public au apărut informații că nu depindem de aceasta.
Expertul în energie și președintele Asociației România Inteligentă, Dumitru Chisăliță, afirmă că aproximativ 25% din motorina pe care România o importă trece prin această strâmtoare.
Cât de mult depinde România de Strâmtoarea Ormuz? Expert: „25% din motorina importată e din Golful Persic”
Dumitru Chisăliță spune că 25 din motorina pe care o importăm provine din zona Golfului și trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz.
„Avem multă motorină care vine din zona Golfului și trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz. Noi avem și o cantitate mică de țiței care trece pe acolo. 0,5% din țițeiul adus în România a trecut prin strâmtoarea Ormuz.
Ceea se vorbește că nu depindem de Ormuz, sunt minciuni”, a spus Dumitru Chisăliță într-un dialog cu Newsweek.
Citește și: Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță: „frica se cotează la baril”. Ce va fi la pompă?
De asemenea, Dumitru Chisăliță a prezentat, într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă care este exact situația privind dependența României de importurile de motorină și țiței și de ce Golful Persic reprezintă acum o vulnerabilitate
Faptul că o cantitate importantă de motorină importată de România provine din zona Golfului Persic introduce riscuri geopolitice complet diferite de cele din trecut.
Ruta tipică a transportului arată astfel:
Golful Persic → Strâmtoarea Hormuz → Canalul Suez → Mediterana → România
Această rută traversează câteva dintre cele mai sensibile puncte maritime ale lumii. Orice perturbare la:
Strâmtoarea Ormuz
Canalul Suez
Marea Roșie
poate afecta rapid fluxurile energetice către Europa.
De asemnea, se arată în analiza citată, criza recentă din Marea Roșie și atacurile asupra navelor comerciale au demonstrat cât de vulnerabile pot fi aceste rute și cât de repede pot crește costurile de transport.
Citește și: Război în Orientul Mijlociu. Marile companii de transport maritim și-au suspendat navigația în Golf
Criza din Golf face atractiv petrolul rusesc
Deși sancțiunile au eliminat comerțul direct cu produse petroliere rusești, ele nu au eliminat petrolul rusesc din sistemul energetic global, arată Dumitru Chisăliță.
Rusia a redirecționat exporturile de țiței către: India, China și Turcia.
Petrolul este vândut cu discounturi estimate între 10% și 25%, ceea ce îl face extrem de atractiv pentru rafinăriile din Asia. Acestea obțin marje mari prin revânzarea produselor rafinate către Europa.
În esență, sancțiunile au schimbat direcția fluxurilor, nu neapărat substanța lor.
Turcia devine noul nod energetic
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, una dintre cele mai mari câștigătoare ale acestei reconfigurări este Turcia. Prin poziția sa geografică și infrastructura de rafinare și transport, Ankara s-a transformat într-un hub energetic între Rusia și Europa. Turcia importă petrol rusesc, îl rafinează sau îl reexportă și furnizează produse petroliere către piața europeană. Iar acest lucuru îi oferă un rol strategic în securitatea energetică europeană.
Europa nu mai depinde direct de petrolul rusesc. Dar, în multe cazuri, continuă să plătească pentru aceeași moleculă rusească — doar că printr-un circuit mai lung și mai scump.
În lumea energiei, geopolitica nu elimină întotdeauna dependențele. De multe ori, doar le mută.
