Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, a scăzut cu 0,23%, până la 29.977,44 puncte.
În același timp, BET-Plus, indicele care urmărește evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a consemnat un recul de 0,17%, până la 4.343,59 puncte, după cum arată datele BVB de la ora 16.
Indicele extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a înregistrat o scădere de 0,13%, ajungând la 2.572,17 puncte.
Cele mai vizibile corecții au fost înregistrate de acțiunile unor instituții financiare vizate de investigația autorității de concurență. Acțiunile Banca Transilvania au scăzut cu 1,60%, iar titlurile BRD au pierdut 2,13%.
În același timp, acțiunile Erste Group Bank AG, grupul financiar austriac care deține BCR și care sunt tranzacționate și pe bursa de la București, au înregistrat o scădere mai redusă, de 0,09%.
Deocamdată, impactul asupra obligațiunilor corporative emise de băncile sancționate și tranzacționate la Bursa de Valori București nu poate fi cuantificat, în condițiile în care investitorii analizează implicațiile financiare și juridice ale deciziei Consiliului Concurenței.
Amenzi-record pentru băncile suspectate că ar fi manipulat ROBOR
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi record în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a circa 710.000.000 de euro, pentru că și-au coordonat comportamentul în procedura de stabilire a ROBOR.
Este cea mai mare amendă dată vreodată de Consiliul Concurenței: 3,73 miliarde de lei, adică aproximativ 710 milioane de euro.
Sunt 10 banci sanctionate. Investigatia inspectorilor arată că acestea au făcut schimb de informații confidențiale cu privire la stabilirea nivelului ROBOR - cu alte cuvinte, s-au ințeles pentru a stabili indicele ROBOR la un anumit nivel.
Vorbim despre o investigație care a început în anul 2022 - atunci când ROBOR era la un nivel istoric și depășea 8% - dar era și un moment în care dobânzile în întreaga regiune au crescut, din cauza inflației ridicate la acea vreme.
Autoritatea de concurenţă menţionează că, în urma investigaţiei, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR şi-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informaţii confidenţiale şi strategice, în special referitoare la preţ, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotaţiile ferme ar trebui să fie independente, băncile şi-au coordonat comportamentul în funcţie de cotaţiile concurenţilor. Independenţa cotaţiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităţilor pentru care volumul tranzacţiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacţii nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii şi ceilalţi debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA.
Urmează Banca Comercială Română SA cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA cu o amendă de 45,86 milioane lei şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA cu o amendă de 28,1 milioane lei.
Băncile resping acuzațiile aduse de Consiliul Concurenței
Instituțiile bancare își afirmă, astfel, nevinovăția în cazul amenzii record de 3,73 de miliarde de lei anunțate duminică de Consiliul Concurenței, care a sancționat 10 bănci din România, sub acuzația că s-ar fi coordonat pentru a impune un nivel cât mai ridicat al ROBOR, indicele interbancar în funcție de care se stabilesc dobânzile bancare ale creditelor.
”Ne reafirmăm nevinovăția, decizia nu are nicio fundamentare. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația”, a transmis luni Banca Transilvania.
Citește și De ce este Bursa pe roşu, de 1 Mai? Cum se explică precauţia excesivă a investitorilor instituţionali
Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România și a primit cea mai mare amendă în cadrul acțiunii Consiliului Concurenței: 875,74 milioane lei în nume propriu, plus 85,03 milioane lei în numele OTP Bank, pe care a preluat-o între timp.
O poziție similară adoptă și BRD, bancă amendată de Consiliul Concurenței cu 412,47 milioane lei.
”Impactul reputaţional generat de această decizie afectează percepţia asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea şi capacitatea lui de a finanţa economia sunt esenţiale”, transmite BRD după ce Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
CEC Bank consideră, de asemenea, că decizia Consiliului Concurenţei de a amenda zece bănci în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR este profund nejustificată, lipsită de fundament juridic solid şi bazată pe interpretări eronate ale mecanismelor de piaţă.
Banca a anunţat luni, într-un comunicat, că va contesta sancţiunea în instanţă şi că respinge categoric orice acuzaţie de manipulare a ratei ROBOR.
Raiffeisen Bank România a reacționat luni, precizând că investigația Consiliului Concurenței nu a adus nicio dovadă a acuzațiilor aduse.
”Ne exprimăm dezacordul față de concluziile Consiliului Concurenței și ne menținem punctul de vedere conform căruia acestea nu reflectă realitățile pieței interbancare si nu țin cont de cadrul legal în vigoare, pe care băncile participante la sistemul de fixing aveau obligația să îl respecte. (...) Constatăm că investigația nu a relevat nicio dovadă privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR. Singurul aspect indicat vizează transparența acestor cotații, acesta fiind un element ce reprezintă o caracteristică intrinsecă a sistemului de fixing și nicidecum o opțiune a băncilor participante”, a transmis banca.
BCR a anunțat luni că respinge acuzațiile Consiliului Concurenței și că își va ”apăra cu fermitate” drepturile legitime. Banca a mai spus că este ”surprinsă” de anunțul CC, din moment ce instituția a mai avut o investigație similară, închisă în 2013 fără a descoperit vreo neregulă în stabilirea ROBOR.
„BCR a luat act de decizia Consiliului Concurenței. Respingem constatările acesteia și ne vom apăra cu fermitate, prin toate mecanismele legale și instituționale prevăzute de cadrul național, european și internațional, pentru apărarea poziției și a drepturilor noastre legitime” a transmis instituția bancară.
ING Bank România a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței din data de 7 iunie 2026 și ”respinge categoric concluziile acesteia și sancțiunile dispuse, pe care le consideră profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare”, potrivit unui comunicat transmis luni.
UniCredit Bank respinge și ea decizia Consiliului Concurenţei, pe care o consideră injustă şi nefundamentată, potrivit stirileprotv.ro
