Adrian Negrescu, despre Legea salarizării unice: Ţinem pensiile îngheţate, dar creştem salariile bugetarilor?

Într-o discuție cu Newsweek România, Adrian negrescu se întreabă cât de echitabil este să ai 4.600.000 de pensii înghețate de 2 ani, dar să crești salariile.

Legea salarizării unice nu rezolvă problemele sistemului bugetar românesc, afirmă Adrian Negrescu pentru Newsweek România. Lipsesc fişele de post asociate nivelului de salarizare. În schimb, apar soluţii tranzitorii de lungă durată.

Proiectul acesta, susţine Negrescu, pleacă de la premize greșite, fiind făcută repede, poate pornind de la anvelopa bugetară pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, care este mare.

Analistul financiar susţine că această lege trebuia făurită şi lansată în anul 2013, când ţara avea creştere economică şi existau bani pentru a o susţine fiscal-bugetar, nu a cum, când suntem în recesiune.

Despre, sporuri: expertul este unul dintre radicalii care afirmă că acestea trebuiau eliminate complet, nu reduse ca număr, aşa cum stau lucrurile în acest proiect de act normativ.

Adrian Negrescu, despre Legea salarizării unice: Ţinem pensiile îngheţate, dar creştem salariile bugetarilor?

Adrian Negrescu susţine că proiectul e o struţocămilă, ce pleacă de la o premisă greşită.

"Asta e o struţocămilă, pleacă de la o premiză greșită: a menține actualul sistem bugetar în limitele de personal și să crească cheltuielile cu salarizarea. Nu rezolvă problemele pe care le are sistemul bugetar, măcar financiar.

Se vrea însoțită de noi fișe de post, pentru bugetari, care să includă obligații asociate nivelului de salarizare. Lipsesc astfel de documente. Trebuie însoțită şi de o reorganizare a modului în care funcționează domenii-cheie din aparatul public. Mă refer în primul rând la Sănătate.

Foarte mulți medici se plâng că le vor fi tăiate sporurile de gardă. În orice spital privat, medicii au salariu fix, ce include şi aceste gărzi, pe care este obligatoriu să le facă, având în vedere fișa postului."

Citeşte şi: Dragoş Pîslaru, despre Legea salarizării: "Nici un venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea"

Legea a fost făcută în grabă. Bugetul pe care a fost crotiă e foarte mare:176 de miliarde de lei. De parcă cei de la Ministeru Muncii s-ar fi jucat cu ChatGPT. Nu a existat un studiu de impact, nu s-au făcut simulări.

"A fost făcută, această lege, pe repede înainte, pornind probabil de la anvelopa bugetară pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, care nu este una mică, dimpotrivă, sste foarte mare. 176 de miliarde de lei, anul viitor.

Pare că specialiştii de la Ministerul Muncii s-au jucat cu ChatGPT, în tentativa de a face o lege care să se încadreze în aceste limite bugetare. Nu s-a făcut un studiu de impact, nu s-a făcut simulări legate de modul de aplicare, salarial.

Citeşe şi: Când primesc de fapt profesorii salarii mărite. Legea salarizării intră atunci în vigoare

Nu s-a făcut nici o simulare legată de discrepanțele dintre diverse categorii de bugetari, în funcție de expertiză și de experiență."

Care este cel mai mare risc, legat de acest act normativ? Analistul financiar susţine că este vorba despre riscul de presiune bugetară. Anul viitor, deficitul bugetar ar trebui să coboare sub 5%. Cheltuielile statului vor trebui tăiate, nu crescute.

Mai apoi, în timp ce salariile bugetarilor ar urma să crească, pensiile ar rămâne îngheţate. Ca şi alocaţiile pentru copii. Expertul se pronunţă şi contra păstrării sporurilor pentru salariaţii ce lucrează pe fonduri europene.

Citeşte şi: Deficitul bugetar este de 0,7% din PIB, după primele două luni, la jumătate față de ianuarie-februarie 2025

"Cel mai mare e riscul de presiune bugetară. Anul viitor, când ar trebui să intre în vigoare, ar trebui să scădem deficitul bugetar sub 5%, adică va trebui să tăiem din cheltuielile statului, nu să le creștem cu miliarde, cum propune legea.

Trebuia făcută în 2023, cât era creștere economică și aveam încasări semnificative la buget, nu în recesiune, ca acum. În plus, mai e o problemă de moralitate și mod în care statul se raportează la populație. În 2027, vom crește salariile bugetarilor, dar vom menține pensiile înghețate și alocațiile pentru copii?

Această lege creează mai multe probleme decât rezolvă. Sporurile acestea din sectorul bugetar sunt un instrument fanariot, la îndemâna şefilor de instituții, ce decid discreţionar cine și cum le primește, fără grile clare de calcul și evaluări corecte. Se temperează puțin din sporurile respective, nu se elimină.

"Spor de toxicitate" la fondurile europene

Cea mai gravă decizie, din punctul meu de vedere, care are și impact în mediul public, este cea privind menținerea sporului pentru lucrul cu fonduri europene, de parcă această activitate este una toxică.

În Europa civilizată nu există un spor pentru faptul că gestionezi programe europene. Este pur și simplu o struţocămilă financiară, inventată de cei care lucrează în acest domeniu special, pentru a-și crește venitul.

Din punctul meu de vedere, statul ar fi trebuit să renunțe la sporuri și să le ofere angajaților din sectorul bugetar un salariu fix, în funcție de experiența, expertiza și importanța jobului pe care îl prestează", a spus analistul financiar Adrian Negrescu, în exclusivitate pentru Newsweek România.

Concluzie. Există critici, dar şi viziuni mai nuanţate asupra Legii salarizării unice a bugetarilor. Această lege (sau această succesiune de legi) a fost criticată încă de la primul act normativ, datat 28 decembrie 2010.

Întotdeauna au existat disparităţi, presiune bugetară şi sporurile netransparente s-au multiplicat nemăsurat, în timp. Reformiştii din guvernul interimar, ca ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, au negociat probabil cu PSD o formă a proiectului care să treacă de Parlament.

Ei laudă de exemplu scăderea numărului de sporuri. Poate că nu puteau să le elimine pe toate acum, aşa cum doresc experţii independenţi, ca Adrian Negrescu. În entropia sistemelor sociale, orice acţiune cinetică generează o reacţiune potenţială, care mai devreme sau mai târziu se activează.

Îţi trebuie acceptul actanţilor politici şi sociali. Altfel, dacă faci reformă radicală, te poţi trezi că alţii, odată ajunşi la putere, reintroduc nu 151 de sporuri, ci 300. Şi, oricum, dacă România se duce spre faliment, o troică europeană elimină aceste sporuri fără milă, dintr-o dată: Guvernul Bolojan este blând şi înţelegător, faţă de ce ar urma, dacă nu ne vom face temele acasă cum trebuie.