duminică 01 martie
EUR 5.0953 USD 4.3179
Abonează-te
Newsweek România

Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță: „frica se cotează la baril”. Ce va fi la pompă?

Data publicării: 01.03.2026 • 10:00 Data actualizării: 01.03.2026 • 10:00
Alimentare la pompoă - Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Alimentare la pompoă - Foto: Freepik (rol ilustrativ)

Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță explică cum ar putea crește prețul țițeiului și cel al combustibului la pompă.

Dumitru Chisăliță afirmă că „28 februarie 2026 ar putea rămâne o dată de referință pentru piețele energetice”.

El explică această afirmație prin faptul că „atacarea Iranului și riposta ulterioară au reaprins tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz — cel mai sensibil punct al infrastructurii energetice globale. Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial”.

Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță: „frica se cotează la baril”

„Prin această fâșie de apă dintre Iran și Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar piețele nu așteaptă ca robinetul să fie închis complet — reacționează la simpla posibilitate”, a explicat Dumitru Chisăliță într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă.

Astfel că luni, când se deschid bursele, am putea vedea un„ premiu de risc geopolitic”, adică „un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”.

Citește și: Război în Orientul Mijlociu. Iranul confirmă moartea liderului suprem Khamenei. Bombardamentele continuă

Astfel, „dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic:

             costuri mai mari pentru transport,

             presiune pe lanțurile logistice,

             scumpirea alimentelor,

             inflație persistentă.

Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar — dar este inevitabil”, a mai spus Chisăliță

Chiar dacă România nu este în prima linie militară, este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global.

Dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse — Africa SUA, Marea Nordului — crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă.

Î

Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice.

Aceste măsuri pot amortiza șocul. Dar ele nu elimina riscul militar. Nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică.

În plus, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. Nu orice baril „pe hârtie” poate ajunge instantaneu pe piață.

Ce se întâmplă la benzinărie? Cât se va scumpi combustibilul?

Când petrolul sare pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă și în cât timp?

Conform analizei lui Dumitru Chisăliță, prețul la pompă urmează cotății internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2–3 săptămâni. Depinde de:

             stocurile existente în depozite,

             contractele rafinăriilor,

             cursul valutar (petrolul e cotat în dolari),

             politica comercială a marilor rețele.

Dacă barilul urcă cu 10–20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte — dar rar rămâne doar pe hârtie.

Structura aproximativă a prețului carburanților în România:

             Taxă 50–55% (accize + TVA),

             30–35% cost produs (țiței + rafinare),

             restul: distribuție și marjă.

Asta înseamnă că:

             +10 $/baril +70 bani/litru

             +20 $/baril  +1 leu/litru

             +30 $/baril +2,5 lei/litru

Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 $, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine realist.

Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global. Consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, s        Statele plătesc prin presiune pe buget și inflație iar băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare.

Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București, explică Dumitru Chisăliță.

Citește și: Război în Orientul Mijlociu. Marile companii de transport maritim și-au suspendat navigația în Golf

Reamintim că sâmbătă dimineață SUA și Israel au atacat Iranul. Marile companii de transport maritim au anunțat că suspenda navigația în Golf.

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră