Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, în contextul reasfaltării Podului Suspendat peste Dunăre cu noua rețetă asfaltică, în noul strat de asfalt au fost realizate în jur de 10 găuri tehnice de control, cu rol de verificare a grosimii stratului aplicat, un element esențial pentru durabilitatea suprafeței de rulare.
Practic, aceste puncte de control le-au permis specialiștilor să se asigure că stratul asfaltic este turnat uniform, conform specificațiilor tehnice prevăzute în proiect.
România a eșuat la contrucția primului pod suspendat. A fost găsită apă în asfalt. Cine e vinovat?
În interiorul acestor orificii a fost observată de curând prezența apei - un fenomen neobișnuit, mai ales în lipsa unor precipitații recente.
Din acest motiv, CNAIR i-a solicitat constructorului, care răspunde de lucrare pe durata garanției, să efectueze o expertiză tehnică completă, pentru a stabili sursa exactă a prezenței apei și a identifica soluțiile eficiente și cât mai puțin invazive pentru remedierea situației.
„În momentul turnării noii rețete asfaltice pe Podul Suspendat peste Dunăre, au fost forate câteva găuri de mici dimensiuni, în jur de 10, pentru a se putea măsura grosimea noului strat asfaltic.
Citește și: Italia face un pod unic în Europa de 13.500.000.000$ spre Sicilia. Împușcă 2 iepuri dintr-o lovitură
Noua rețetă prevede o anumită grosime a stratului de asfalt. Este o rețetă mai dură, cu mai multe agregate. Înainte erau mai puține agregate și mai mult bitum, iar stratul era mai gros.
Acum stratul de asfalt este mai subțire, dar unul dintre secrete este să păstrezi uniformitatea stratului. Așa că au fost făcute aceste mici găuri, prin care s-a putut măsura și păstra nivelul stratului de asfalt.
De curând, prin aceste găuri, s-a constat că iese apă și am cerut constructorului, pentru că podul este în perioada de garanție, efectuarea unei expertize, pentru a înțelege cu ce fenomen ne confruntăm, mai ales că în zonă nu a mai plouat de două săptămâni.
Asta ne-a determinat să cerem o expertiză, în care suntem implicați și noi, dar responsabilitatea principală este a constructorului, deoarece podul este încă în perioada de garanție”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Cum ar fi ajuns apa să iasă din asfalt
CNAIR analizează apariția apei în stratul asfaltic al Podului Suspendat peste Dunăre și, în urma consultării cu experți, ia în calcul două ipoteze: infiltrații de apă de ploaie sau formarea de condens.
Având în vedere că nu au existat precipitații recente, cea mai plauzibilă cauză este condensul apărut între asfalt și tablierul metalic, din cauza diferențelor de temperatură și a sistemului intern de răcire al podului.
„Am cerut opinia unor experți care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo și că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafața asfaltică și tablierul metalic.
Pentru că sunt diferențe de temperatură și pentru că în interiorul tablierului sunt niște pompe de aer care mențin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers și noi cu Cestrinul.
Am făcut și noi niște măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile și consistențele și tot ce ține de pod.
După ce se va stabili cauza existenței acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenție distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că rețeta actuală s-a comportat foarte bine până acum”, a precizat Alin Șerbănescu.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat, pentru AGERPRES, că acest fenomen al apariției apei în zona stratului de asfalt nu afectează circulația, nu compromite siguranța traficului și nu pune în pericol structura podului.
Citește și: Lucrările la noul Pod Giurgiu – Ruse trebuiau să înceapă în 2026. Abia se face licitația pentru SF
CNAIR dorește o intervenție cât mai rapidă în această situație, pentru a preîntâmpina posibilele deteriorări cauzate de ciclurile îngheț-dezgheț, care pot crea presiuni ce pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier.
„În momentul de față, apa care există acolo nu este sub presiune - și nu are de ce să fie sub presiune - iar riscul pentru integritatea asfaltului nu este foarte mare. Dar trebuie să găsim soluții de remediere, pentru ca fenomenul să nu persiste pe timpul iernii.
Știm foarte bine că apa, atunci când îngheață, își mărește volumul și există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheț să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Și atunci va trebui iar să se intervină cu reparații, iar să se asfalteze.
Situație pe care vrem să o evităm. Găurile despre care vorbim urmau să fie astupate cu mastic siliconic, dar nu au mai apucat. Mai bine că n-au mai apucat, pentru că am putut observa acest fenomen și identifica din timp soluții, pentru a nu ne trezi peste iarnă că ne crapă asfaltul”, a spus Alin Șerbănescu.
