Italia cheltuie puțin pentru înarmare, dar Trump a impus statelor NATO să ajungă la 5% din PIB. Italia cheltuie de 3 ori mai puțin.
Italia face un pod unic în Europa de 13.500.000.000$ spre Sicilia. Împușcă 2 iepuri dintr-o lovitură
Confruntaţi cu un nou şi intimidant 'target' de cheltuieli al NATO, politicienii italieni propun ca podul către Sicilia, în valoare de 13,5 miliarde de euro, despre care se discută de mult timp, să fie considerat cheltuială militară, relatează Politico.
Citește și: Doi români jefuiți de polițiști în Italia. Au rămas fără 36.000 euro. „Mă întreba ce am ilegal”
Italia este una dintre cel mai puţin cheltuitoare ţări din NATO în domeniul militar, alocând anul trecut doar 1,49% din produsul intern brut pentru armată. Acest lucru face ca noul obiectiv de 5% până în 2035 să pară de neatins.
Şi aici ar putea fi de ajutor podul.
Citește și: Român de 23 de ani, mort în Italia, de Paște. Avea telefonul la el dar nu a putut suna pe nimeni
Guvernul condus de Giorgia Meloni este hotărât să continue proiectul faraonic de construire a celui mai lung pod suspendat din lume peste Strâmtoarea Messina — un proiect care a fost visul romanilor, al dictatorului Benito Mussolini şi al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi.
Atât ministrul de externe Antonio Tajani, cât şi ministrul infrastructurii Matteo Salvini, vicepremierii lui Meloni, susţin ideea că podul are o valoare strategică pentru NATO, mai degrabă decât un rol pur economic – un aspect care a fost subliniat şi într-un raport guvernamental din aprilie.
Un oficial guvernamental a subliniat că nu s-a luat nicio decizie oficială cu privire la clasificarea podului ca proiect de securitate, dar a spus că probabil vor avea loc în curând discuţii suplimentare pentru a „vedea cât de fezabil este acest proiect”. Ideea ar putea fi utilă din punct de vedere politic pentru Meloni, care se străduieşte să convingă o opinie publică reticentă la război de necesitatea unor cheltuieli majore pentru apărare, într-un moment în care Italia se îndreaptă deja spre austeritate.
Există câteva motive clare pe care Italia le-ar putea invoca pentru a justifica construirea podului. Din cele 5% din PIB prevăzute de NATO, doar 3,5% trebuie să fie cheltuieli de apărare de bază, în timp ce 1,5% pot fi direcţionate către rezilienţa strategică mai largă, cum ar fi infrastructura.
Un oficial al Trezoreriei italiene a sugerat, de asemenea, că încadrarea podului ca proiect militar ar ajuta guvernul să depăşească unele dintre barierele economice şi tehnice care au împiedicat construirea acestuia în trecut.
Timp de decenii, eforturile de construire a podului — cu o lungime estimată de 3,3 kilometri — s-au lovit în repetate rânduri de probleme legate de costuri, dificultăţile de operare într-o zonă seismică şi provocarea strămutării populaţiei.
Noua clasificare ar „depăşi obstacolele birocratice şi litigiile cu autorităţile locale care ar putea contesta guvernul în instanţă, susţinând că podul le va afecta în mod disproporţionat terenurile”, a declarat oficialul Trezoreriei. De asemenea, ar „facilita strângerea de fonduri, în special în anul următor, pentru pod”.
Imperativ sau ridicol?
În aprilie, guvernul italian a adoptat un document în care declara că podul trebuie construit din „motive imperative de interes public superior”, arată news.ro
Pe lângă utilizarea civilă, „podul peste Strâmtoarea Messina are şi o importanţă strategică pentru securitatea naţională şi internaţională, atât de mare încât va juca un rol cheie în apărare şi securitate, facilitând mişcarea forţelor armate italiene şi a aliaţilor NATO”, se adaugă în document.
Italia a solicitat, de asemenea, ca proiectul să fie inclus în planul de finanţare al UE pentru mobilitatea personalului militar, a materialelor şi a bunurilor, deoarece „s-ar încadra perfect în această strategie, oferind infrastructura cheie pentru transferul forţelor NATO din Europa de Nord către Marea Mediterană”, se arată în raportul guvernului.
Podul „reprezintă un avantaj pentru mobilitatea militară, permiţând transportul rapid al vehiculelor grele, al trupelor şi al resurselor atât pe cale rutieră, cât şi feroviară”, a adăugat guvernul.
Dacă NATO – şi, mai important, preşedintele american Donald Trump, care adoră proiectele de construcţii de anvergură – va accepta această logică este o altă chestiune.
