„Jurnalul Diasporei” a fost lansat de Newsweek România, pe site-ul www.newsweek.ro, pentru a avea o radiografie mai amplă a situației din lume în privința crizei declanșate de COVID-19.
Mihnea Mihai (Elveția): „Din păcate, testele pentru coronavirus nu sunt suficiente nici la noi”
În cercul meu de colegi și apropiați, tema Coronavirus a devenit concretă în prima zi din februarie 2020. Unul dintre colegii noștri își vizitase familia în China și revenise în Elveția. A sosit cu unul dintre primele zboruri disponibile după declanșarea epidemiei. Atunci, revenirea lui a fost o mică senzație pentru că la aterizare un post local de televiziune i-a luat un interviu. Întrucât se știa că în China se petrece și din punct de vedere medical ceva grav, șefii noștri s-au hotărât să-i prelungească concediul cu încă o săptămână.
La vremea aceea era ceva deosebit. Știam deci cu toții că ceva se întâmplă și ne pregăteam, atât cât credeam că este rezonabil, pentru o surpriză neplăcută venită din Asia de Sud-Est. Mai fuseseră doar în trecut epidemii care ne-au alertat, dar care nu ajunseseră până la noi. Că s-au numit SARS sau MERS, scenele petrecute departe nu au devenit niciodată atât de concrete în Europa. De data asta avea să fie altfel.
În vreme ce noi credeam că urmărim de la distanță sigură ascunderea bolii sub preș iar mai apoi cenzurarea știrilor în China, am aflat de primele cazuri de Coronavirus din Italia. Germania, Italia și Franța sunt vecini mari ai Elveției. Ne leagă de toate aceste țări un comerț intens și, în consecință, un trafic foarte intens de mărfuri și persoane.
Cum primele cazuri din Italia au fost relativ aproape de Elveția, au început primele întrebări și pregătiri. Planurile de acțiune pentru epidemii au fost scoase și reanalizate. Firma la care lucrez a făcut un task force și o adresă dedicată de mail la care puteam pune întrebări. Ne-am reamintit regulile de bază de igienă și a apărut o pagină de intranet cu informații.
Autoritățile au început și ele să se miște: au pornit cu măsuri graduale, reguli de igienă, apoi au informat despre simptomele bolii și despre modul în care se transmite virusul. Au început campanii de informare pe internet pentru a preveni răspândirea și au făcut chiar o pagină web de informare.Regulile trebuie să fie clare și la îndemână pentru toți. La doctor se merge doar cu programare telefonică de câteva săptămâni.
Din păcate, testele pentru coronavirus nu sunt suficiente nici la noi.Cum primele măsuri nu au dat rezultatele scontate, au fost interzise întâi manifestațiile cu peste 1.000 de persoane la nivel federal. Cantoanele mai afectate au luat măsuri suplimentare.
În cele din urmă au fost închise școlile, s-a restricționat accesul în restaurante și cluburi, s-a redus numărul maxim de participanți la 100. Multe instituții publice au închis.Batalioane medicale ale armatei au fost mobilizate pentru a ajuta sistemul de sănătate. Oamenii își păstrează însă optimismul și continuă să iasă, chiar și în locuri aglomerate, ceea ce pe mine mă miră oarecum.De marți, 17 martie, este declarată oficial stare de urgență. Serviciile se reduc la strictul necesar.
Armata este mobilizată. O asemenea mobilizare a armatei, spunea ministrul federal al apărării, ”nu a existat de la al Doilea Război Mondial încoace. Consiliul federal (guvernul) este conștient de semnalul public dat prin această decizie”.
Se preconizează și o reducere graduală a transportului în comun.Efectele sunt încă greu de anticipat. Sigur vor avea de suferit, pe lângă bolnavi și familiile lor, toată economia și toată viața publică. Trebuia acționat mai repede? Unii cred că autoritățile s-au mișcat încet. Pe de altă parte, au avut de luat decizii cu implicații extrem de mari: nici îmbolnăvirile, dar nici blocajul economic nu ajută societatea.
Personal văd această încetineală ca pe un efect al sistemului elvețian federal, care presupune o coordonare între multe centre de putere înainte ca decizii majore să fie luate. Impresia mea este că s-a mers încet, dar temeinic. Și în fiecare zi care a trecut s-au luat noi măsuri ce urmau să stopeze epidemia.
În continuare ne așteaptă multe necunoscute. Dar avem șansa de a trăi într-o societate care este obișnuită să-și rezolve problemele prin colaborare. În acest sens, punem și noi mâna și ajutăm cum putem.După ce trece valul, vom evalua cu toții cum ne-am comportat. Sunt sigur că și din această criză vom învăța ceva pentru viitor. Am încredere în oamenii de lângă mine și în societatea în care trăiesc”.
CITEȘTE ȘI:
Criza COVID-19, „Jurnalul Diasporei”. Nicoleta Beraru: „Belgia se îndreaptă spre lockdown”
Româncă din diaspora, despre Suedia și COVID-19: „Autoritățile ne vor considera pe toți infectați”
Criza COVID-19. Româncă din UK: Autoritățile ne-au spus că nu e vorba de un sprint, ci de un maraton
Criza COVID-19. Româncă din Franța: Am două firme mici și mi-au fost închise acum de statul francez
Criza COVID-19. Româncă din Londra: Bătrânii de aici sunt rugați să rămână la domiciliu patru luni
______________________________________
Newsweek România publică o serie de relatări ale românilor din diaspora despre criza produsă de pandemia de coronavirus. La invitația redacției, români din mai multe colțuri ale lumii au povestit situația din țările în care locuiesc și problemele cu care se confruntă.
Serialul „Jurnalul Diasporei” va cuprinde mărturii atât despre experiențele personale ale autorilor, cum le-a fost afectată direct viața în aceste zile de alertă mondială în privința sănătății publice, precum și cum se raportează autortățile și populația la criza provocată de COVID-19, în statele în care ei locuiesc.
Newsweek România îi invită pe toți românii plecați peste hotare să scrie în acest „Jurnal al Diasporei”. Așteptăm mesajele voastre pe adresa de e-mail redactia@newsweek.ro, pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/newsweekromania/ sau în comentarii la articolele publicate în cadrul acestui serial.
