Serialul „Jurnalul Diasporei” va cuprinde mărturii atât despre experiențele personale ale autorilor, cum le-a fost afectată direct viața în aceste zile de alertă mondială în privința sănătății publice, precum și cum se raportează autortățile și populația la criza provocată de COVID-19, în statele în care ei locuiesc.
Nicoleta Beraru, româncă stabilită în Belgia:
„Viaţa cea de toate zilele pe timpul coronei”
Când, cu ani în urmă, am citit „Narcis şi Goldmund” de Hermann Hesse, „Ciuma” lui Camus sau „Dragoste în vremea holerei” (Gabriel Garcia Marquez), nu m-am gândit niciun moment că m-aş putea găsi eu însămi în situaţia vreunui personaj din menţionatele romane. Empatia mea a mers doar până acolo, încât am putut rezona la nivel emoţional cu poveştile personale ale protagoniştilor acestor scrieri. În rest, contextele în care acestea s-au petrecut, dominate de tragismul generat de flagelele ce au secerat milioane de vieţi, m-au mişcat exact aşa cum mă mişcă cadrul actoricesc al unei piese foarte bune de teatru.
Am luat la cunoştinţă: aşa a fost în Evul Mediu sau în secolulul al nouăsprezecelea – o chestiune de cultură generală. Iată însă că, de câteva luni, lumea întreagă e supusă unei noi calamităţi; de data aceasta nu ciumei sau holerei, ci unui virus necunoscut, care ne vine din Orientul Îndepărtat.
Cu toţii ne-am trezit peste noapte, actori ai unei piese de teatru sumbre. Cu începuturi de comedie absurdă, teatrul a evoluat rapid spre tragism, în aşa fel încât singurul lucru care ne rămâne este să ne jucăm jalnicele roluri, luptând cu un duşman pe care nu-l cunoaştem deloc, a cărui strategie abia ce-o dibuim, care loveşte pe la spate, fără a ne lăsa, deocamdată, posibilitatea de a ne apăra.
Ca în aproape toate ţările Europei, cu excepţia Olandei şi Marii Britanii, care aleg imunitatea colectivă – o strategie în virtutea căreia virusul este lăsat să-şi facă de cap, oamenii se îmbolnăvesc în procentaje mari, dar, în final, cei care rezistă dezvoltă anticorpi cu care pot face faţă unei eventuale noi empidemii, o strategie care nu asigură neapărat rezultatele scontate, după virologii şi epidemiologii belgieni - Belgia se îndreaptă din ce în ce mai mult spre lockdown la nivel naţional.
În afară de spitale, farmacii, medici generalişti, supermarketuri, benzinării, poştă, bancă, transport (limitat) şi unele întreprinderi care asigură producţii esenţiale pentru funcţionarea societăţii, totul se va închide de astăzi, 18 martie 2020, la ora prânzului. Acestea au fost declarate ieri seară, 17 martie, în conferinţa de presă, după dezbaterile ce au avut loc în Consiliul Naţional de Securitate al Belgiei. Totul se petrece cu o viteză uimitoare.
Dacă joia trecută, când mă pregăteam să merg cu un grup de cursanţi la o expoziţie (vizita fiind, în cele din urmă, anulată doar cu o oră jumătate înainte), puteam să mai fac glume şi să vorbesc de isterie şi panică parţial (ne)justificată, astăzi totul pare, într-un mod firesc şi forţat totodată, aşezat. Zic „aşezat” pentru că se pare că cei mai mulţi dintre noi ne putem adapta la condiţii şi măsuri drastice.
Dacă în spitale se munceşte la turaţii maxime, dacă supermarketurile au gemut de oameni care au golit rafturile de hârtie igienică, conserve, paste, făină şi tot ce s-a mai putit găsi, instituţiile în care se munceşte cu oameni, mai ales cu grupuri, şi-au închis porţile încă de la începutul acestei săptămâni. Mă refer, mai ales, la şcoli, colegii şi universităţi. Copiii din şcolile primare primesc teme pentru acasă.
Universitatea KU Leuven împreună cu IMEC, cel mai mare centru europena de cercetare, dezvoltă alternative digitale de învăţare pentru şcoli şi licee. Centrul de Limbi Moderne, satelit al Univ. KU Leuven, dar şi alte centre de învăţământ pentru adulţi, printre care şi Agenţia de Integrare a Străinilor, îşi continuă activitatea pe platforme on line: se predă cursanţilor de la distanţă în timp real, o metodă care se instalizează cu paşi repezi în învăţământul belgian şi care se prefigurează ca metodă sigură de predare în viitor. Până ieri, 17 martie 2020, caratina belgiană a fost relativ blândă.
S-a recomandat populaţiei să nu iasă din case, să nu ia parte la adunări de mai mult de 100 de persoane, să se spele pe mâini şi să păstreze distanţa de 1,5 metri între oameni, să se renunţe la datul mâinii, ca formă de salut. Plimbările în natură au fost recomandate – în păduri şi locuri rar frecventate.
Ca peste tot, din mărul oprit s-au înfruptat mulţi bons vivants: unele cafenele şi restaurante au organizat petreceri de lockdown. Chiar şi soţul preşedintei VLD (Partidul Liberal Flamand), Gwenolyne Rutten, a petrecut bine. Alţii, la fel de dornici de a ieşi, au trecut graniţa şi au mers la restaurante şi cafenele olandeze din Sluis şi Maastricht. Se pare că pentru unii ideea că ar putea fi afectaţi personal de virus e foarte vagă.
Atitudinile acestea au fost, bineînţeles, criticate de medici şi partea conştientă a populaţiei, iar pentru reducerea riscului de îmbolnăvire masivă s-a organizat ieri seară o nouă adunare a Consiliului Naţional de Securitate. În virturea măsurilor luate de acesta, de astăzi viaţa devine şi mai austeră. La nivel oficial, se evită folosirea cu sens deplin a cuvântului lockdown (blocaj), dar, practic, totul este organizat pentru a se evite aglomeraţiile, în aşa fel încât răspândirea epidemiei să nu se facă la viteză maximă, ci mai uşor, dându-i-se posibilitatea sistemului medical belgian să se ocupe de bolnavi progresiv, evitându-se supraaglomerarea spitalelor pe o perioadă scurtă. Iată care sunt cele mai importante măsuri luate de Consiliul de Securitate:
· Deplasările sunt reduse spre locul de muncă sau spre magazinele esenţiale, spre medic, poştă, bancă, benzinărie sau pentru a ajuta persoane aflate în dificultate. De asemenea sunt permise şi recomandate plimbările în aer liber (păduri, parcuri, locuri liniştite) în compania unei singure persoane (cu care trăim sub acelaşi acoperiş). · Este interzisă constituirea de grupuri în spaţiile publice.
· Supermarketurile rămân deschise, deci nu este necesară aprovizionarea excesivă. În supermarketuri este admis un cumpărător pe 10 m², iar acesta poate rămâne în magazin doar 30 de minute. De asemenea farmaciile, chioşcurile de ziare, magazinele de noapte (cu funcţionare până la ora 22.00) rămân deschise.
- Saloanele de coafură, frizeriile acceptă în interior un singur client.
- Organizarea pieţelor este interzisă (ca orice altă adunare: târguri de cărţi, conferinţe, etc.)
- Toate cafenelele şi restaurantele sunt închise.
- Toate şcolile rămân închise, în afară de creşe. Şcolile primare organizează garderii pentru copiii ai căror părinţi lucrează. Este interzis să fie luaţi copiii de la şcoală de către bunici, tocmai pentru a proteja oamenii în vârstă, care reprezintă o categorie de risc.
- Doar sectoarele cruciale (cum ar fi, de exemplu, spitalele) şi serviciile esenţiale funcţionează normal, dar şi aici oamenii trebuie să respecte regulile de social distancing. În rest, în mare parte, se lucrează de acasă.
- Evenimentele culturale, sportive, religioase sunt anulate (cu excepţia căsătoriilor şi a înmormântărilor).
- În casele de bătrâni sau pentru persoane cu handicap sunt anulate toate vizitele, această măsură conducând la izolarea persoanelor în vârstă, o măsură pe cât de necesară, pe atât de tristă.
- Deşi aeroporturile rămân deschise, sunt interzise zborurile neesenţiale, până la data de 5 aprilie. Pentru respectarea acestor reguli, care rămân în vigoare până pe 5 aprilie, poliţia va organiza controale dese şi severe şi se vor aplica amenzi celor care nu le respectă.
Belgia are un sistem de sănătate puternic, unul din cele mai bune din Europa şi din lume, susţinut de un sistem de securitate socială pentru care statul belgian a primit în 2006 cea mai înaltă distincţie din partea Naţiunilor Unite. Spitalele sunt dotate cu aparatură medicală modernă, de cea mai bună calitate, îngrijirile medicale sunt rambursate în proporţie de 80%, cadrele medicale fac mereu dovadă de un înalt profesionalism.
Belgia dispune de spitale universitare şi centre de cercetare cunoscute în lumea întreagă – Spitalul Universitar din Leuven (UZ Leuven), UZ Antwerpen, UZ Gent, unde pacienţii beneficiază de tramatemente inovative şi îngrijiri specilaizate. Cu toate acestea, şi sistemul de sănătate belgian se confruntă în această perioadă de criză cu probleme de capacitate a spitalelor, mai ales la secţiile de terapie intensivă şi lipsa de material: măşti şi costume de protecţie pentru cadrele medicale.
La această problemă răspund închisorile care vor să-şi ofere ajutorul confecţionând măşti de protecţie. Pentru combaterea acestei epidemii, Belgia, care de mai bine de un an nu a reuşit să formeze un guvern federal, a creat un guvern federal de urgenţă care să se ocupe de problemele populaţiei şi ocrotirea acesteia.
Medicii de familie sunt suprasolicitaţi. De aceea, deja de săptămâna trecută, nu mai sunt făcute teste tuturor pacienţilor. Când cineva dă semne de răceală (febră, dureri de gât, oboseală, tuse, dureri musculare), e suficient să sune la medic şi primeşte 7 zile de concediu medical. Abia când situaţia pacientului devine gravă se face trimitere la spital. Pe data de 17 martie 2020, în Belgia erau declarate 1243 cazuri de coronavrus şi 10 morţi. Numai ieri numărul contaminărilor a crescut cu 185 de noi cazuri.
Acestea sunt date declarate. Dar câţi dintre noi suntem oare contaminaţi fără să ştim? Nu ne rămâne decât să fim vigilenţi, să ne păstrăm cumpătul şi să respectăm cu stricteţe măsurile luate de guvern. Respectând aceste reguli nu numai că ne protejăm pe noi, dar îi protejăm şi pe ceilalţi, pentru că, se ştie, virusul acesta se răspândeşte cu o rapiditate extraordinară.
Să rămânem, deci, în casele noastre. Să fim calmi, dar realişti – există un pericol real care ne pândeşte! Şi poate că aceste vremuri în care avem posibilitatea să redescoperim valoarea lucrurilor mici, ne pot readuce înspre noi, ne pot redefini ca oameni. Timpul pe care îl petrecem cu familia noastră şi cu noi înşine poate fi un timp de reechilibrare, de revalorificare a esenţialului vieţii: ce este important, ce este balast? Ce este bine şi ce este rău? Ce vrem să reparăm? Ce trebuie să eliminăm? Sperăm şi dorim ca epidemia să-şi piardă puterea, să putem trăi din nou normalitatea. Cu credinţă şi înţelepciune să o traversăm şi să ieşim mai buni din ea!
(Nicoleta Beraru, autoarea textului de mai sus, este profesor de română și franceză, stabilită în Belgia, lucrează pentru o agenție subordonată Guvernului Flamand dedicată integrării străinilor, iar anul acesta a lansat cartea „Luluța și Petrișor”, un volum-oglindă despre suferința familiilor de români care au emigrat și care își împart sufletul între țară și străinătate.)
- În Belgia, în 18 martie 2020, până la orele prânzului, erau raportate, legat de epidemia de coronavirus, următoarele date: 1.243 de persoane diagnsticate, 14 pacienți recuperați total, 10 persoane decedate.
CITEȘTE ȘI:
Româncă din diaspora, despre Suedia și COVID-19: „Autoritățile ne vor considera pe toți infectați”
Criza COVID-19. Româncă din UK: Autoritățile ne-au spus că nu e vorba de un sprint, ci de un maraton
_____________________
Newsweek România îi invită pe toți românii plecați peste hotare să scrie în acest „Jurnal al Diasporei”. Așteptăm mesajele voastre pe adresa de e-mail redactia@newsweek.ro, pe pagina noastră de Facebook: https://www.facebook.com/newsweekromania/ sau în comentarii la articolele publicate în cadrul acestui serial.
