De ce cresc prețurile carburanților imediat ce se scumpește petrolul? De ce scad lent când se ieftinește?

Legătura „ciudată” dintre cotațiile barilului de petrol și prețurile benzinei / motorinei la pompă este descrisă de economiști drept un fenomen tip „Rockets and Feathers” (Rachete și Pene) sau cunoscut sub numele de transmitere asimetrică a prețurilor (asymmetric price transmission).

Dacă cotația barilului crește brusc, prețurile la benzină și motorină la pompă explodează aproape instantaneu, ca o rachetă.

Dar dacă cotația petrolului scade, prețurile carburanților scad lent, mult mai greu, ca niște pene care plutesc în aer. 

Concret, dacă prețul petrolului crește „azi”, prețul benzinei și al motorinei la stații crește „mâine”, aproape proporțional („Rachetă”).

Însă, dacă prețul barilului scade „poimâine”, cu, să spunem 10%, prețurile la pompă vor scădea cu doar circa 2% pe săptămână („Pană”). Adică, vor scădea cu 10% în circa 4 săptămâni.

Citește și: Scenariu sumbru, pentru șoferi și inflație: 150 $ barilul. 17-18 lei/l benzina și motorina, în România?

De ce prețurile carburanților cresc imediat când se scumpește petrolul și scad lent când se ieftinește

Benzina și motorina vândută acum la pompă este obținută, probabil, din petrolul achiziționat pe la sfârșitul lui 2025, când barilul era 62$ - 63$.

Dar, cum cotația țițeiului e în fază de „Rachetă”, carburanții sunt vânduți cu circa 9 lei/l, în loc, în medie, 7,29 lei/l și 7,51 lei/l, cât costau benzina și motorina standard în România în decembrie 2025, benzinarii refăcându-și stocurile de petrol la prețurile în creștere cu până la 50% din ultimul timp. În primele două luni ale anului, de exemplu, la sfârșitul lui februarie, prețul barilului Brent ajunsese la 72 $, cu circa 20% mai mare decât la începutul anului. 

Analiștii Federal Reserve Bank din St. Louis explică detaliat fenomenul „Rachete și Pene” în cazul carburanților și al gazelor naturale.

Sentimentul predominant este că prețurile carburanților se ajustează mai rapid la modificările prețurilor petrolului atunci când carburanților sunt relativ mici în comparație cu petrolul, decât atunci când prețurile carburanților sunt relativ mari în comparație cu petrolul.

Citește și: Prețul carburanților: Dacă tai taxele, nu rămân bani pentru pensii. Plafonare, doar cu rație ca în comunism

Această transmitere inegală poate fi observată atunci când prețurile petrolului cresc după ce au fost constante o perioadă de timp - prețurile carburanților cresc rapid.

În schimb, atunci când prețurile petrolului scad după ce au fost constante o perioadă de timp, prețurile carburanților se retrag lent.

În industria petrolieră, acest fenomen este cunoscut sub numele de „Rachete și Pene”, explică analiștii Federal Reserve Bank din St. Louis.

Deși prețurile țițeiului sunt determinate pe o piață mai mult sau mai puțin centralizată, prețurile cu amănuntul ale benzinei și motorinei variază în funcție de sezon și de locație, în funcție de ofertă, cerere, stocuri, reglementări și - în special - taxe.

Citește și: Analiză Frames: Dacă barilul ajunge 125 $, economia României ajunge într-o zonă de Cod Roşu

Formula chimică a carburanților poate varia, de asemenea, în timp, între anotimpuri și între locații, în funcție de reglementările de mediu și de temperaturile medii din timpul iernii și verii.

Prin urmare, sensibilitatea prețurilor carburanților la prețurile petrolului poate varia și în funcție de oraș și de anotimp.

„Am analizat o parte din lucrările academice care măsoară transferul prețurilor la benzină atunci când prețurile la petrol erau mari în raport cu prețurile la petrol și invers și am investigat dacă transferul prețului petrolului asupra prețurilor naționale la benzină a fost diferit în aceste cazuri (...)

Fluctuațiile prețurilor petrolului sunt imitate îndeaproape pe piața cu amănuntul a carburanților, cu o tendință ascendentă comună în ambele serii, ceea ce sugerează că prețurile petrolului, carburanților și gazelor sunt corelate pe termen lung.

În ciuda acestei relații pe termen lung, cele prețurile se pot mișca independent pe termen scurt în jurul raportului lor pe termen lung.

Estimăm că o creștere de 10 dolari a prețului unui baril de petrol este corelată cu o creștere de aproximativ 25 de cenți a prețului unui galon de benzină (3,78 litri, n.red.), ajustat pentru taxe și adaosuri comerciale, care sunt (relativ) constante în timp.

Dacă raportul dintre prețul ajustat al benzinei și prețul țițeiului (25 de cenți la 10 dolari) este prea diferit de această relație pe termen lung, prețurile benzinei vor tinde să se ajusteze pentru a reveni la acest raport.

Deși prețurile petrolului, carburanților și gazelor par să evolueze împreună, viteza cu care modificările prețului în amonte (petrol) afectează prețul în aval (benzina/motorina) poate varia.

Procesul de ajustare înapoi la relația pe termen lung poate depinde ca timp, dacă prețurile carburanților sunt peste sau sub raportul lor pe termen lung cu prețurile petrolului.

Economiștii care au studiat prețurile carburanților au constatat, în general, că prețurile carburanțilo se ajustează mai rapid atunci când sunt scăzute în raport cu prețurile petrolului, decât atunci când sunt ridicate în raport cu prețurile petrolului”, se arată în analiza Federal Reserve Bank din St. Louis.

Potrivit economiștilor Severin Borenstein, A. Colin Camerron și Richard Gilbert, doi factori majori cauzează transmiterea asimetrică a prețului între petrol și carburanți: puterea de piață a vânzătorului și șocurile lanțului de aprovizionare.

Puterea de piață a vânzătorului implică faptul că piețele de carburanți cu amănuntul nu sunt perfect competitive: există oportunități pentru ca comercianții cu amănuntul să profite de schimbările de prețuri pentru a menține un profit general mai mare.

De exemplu, Borenstein, Cameron și Gilbert au observat că comercianții cu amănuntul au crescut prețurile la carburanți pe măsură ce prețurile petrolului au crescut pentru a menține o marjă constantă.

Când prețurile au scăzut, comercianții cu amănuntul au ajustat prețurile în jos mai lent, deoarece consumatorii erau deja obișnuiți cu prețurile mai mari.

Pe de altă parte, economistul Matthew Lewis spune că transmiterea asimetrică este posibilă și datorită procesării lente de către consumatori a informațiilor despre prețul carburanților. Întrucât oamenii nu tind să observe prețurile carburanților până când nu sunt gata să realimenteze rezervoarele, așteptările consumatorilor se pot adapta lent la modificările prețurilor, permițând prețurilor să rămână relativ ridicate.

Perturbările lanțului de aprovizionare, cum ar fi efectul răboiului din Orientul Mijlociu, pot afecta, de asemenea, transmiterea asimetrică a prețului petrolului, deoarece rafinăriile pot utiliza prețurile pentru a-și controla stocurile.

Cum oferta de carburanți e finită, rafinăriile pot face față deficitului anticipat de benzină și motorină prin creșterea prețurilor pentru a reduce consumul.

De exemplu, într-un studiu din 2011 al datelor naționale săptămânale din SUA, economiștii Stanislav Radchenko și Dmitry Shapiro au descoperit că prețurile cu amănuntul la benzină au crescut cu 0,52% în prima săptămână a unei creșteri anticipate de 1% a prețurilor petrolului, în timp ce au scăzut cu 0,24% în prima săptămână a unei scăderi anticipate de 1% a prețurilor petrolului.