Cocktail Molotov, după cum mulți știu, nu este legat de vreo băutură sofisticată cu un nume cu rezonanță rusească, ci de o bombă incendiară pe care și românii au folosit-o după 1990, în numeroasele mitinguri de protest încheiate cu conflicte cu poliția, mai ales în primul deceniu după Revoluție.
„Botezul” acestei adevărate arme a fost făcut, însă cu ocazia „războiului de iarnă”, așa cum mai este numit conflictul ruso-finlandez de la finalul anului 1939 și este legat de numele unui important demnitar comunist sovietic.
De unde vine numele de cocktail Molotov? Războiul Rusia-Finlanda, legat de botezul bombei incendiare
De aproape un secol, acest dispozitiv – numit și bombă cu benzină sau bombă cu petrol – a fost cea mai accesibilă armă pentru cei defavorizați care luptă împotriva unui inamic superior din punct de vedere tehnologic.
Cocktailurile Molotov sunt mult mai eficiente decât pietrele, dar nu sunt mult mai greu de procurat. Tot ce este nevoie este o sticlă de sticlă și câteva ingrediente inflamabile, ca benzina.
Citește și: Criminalul din Rusia ce a impus primul guvern comunist în România, la 6 martie 1945: „Ialta sunt eu”
În modelele clasice, o cârpă sau bucată de pânză așezată în locul dopului servește de fitil. Se aprinde fitilul și se lansează.
La spargerea sticlei se împrăștie conținutul care intră în contact cu flacăra fitilului și se incendiază. Uleiul de motor face ca benzina să se lipească de orice suprafață.
Varianta denumită cocktail de impact folosește în loc de fitil acid sulfuric și potasiu. Lansând bomba, sticla se sparge și acidul întră în contact cu potasiul generând o puternică reacție exotermică (urcare bruscă de temperatură), care face să inflameze combustibilul.
Veaceslav Molotov, ministrul de externe al URSS, al cărui nume a fost dat bombei incendiare - Foto: arhiva
În plus pe lângă daunele provocate de foc, trebuie să adăugăm și efectul coroziv al acidului. Altă caracteristică a bombei cu acid în înfruntări nocturne nu arată poziția aruncătorului.
Bomba incendiară a fost folosită prima oară în timpul Războiului civil spaniol din perioada 1936-1939.
Rebelii naționaliști de dreapta din acel conflict au folosit pentru prima dată bombe cu benzină în 1937 împotriva tancurilor sovietice furnizate guvernului republican, conform nationalgeographic.com.
Citește și: România, vândută Rusiei înainte de Ialta, în 1944. Actul de la Moscova semnat la o sticlă de whisky
Într-o confruntare la care a asistat un general de brigadă britanic uimit, bombele artizanale au reușit să distrugă nouă tancuri,
Curând, Armata Republicană și brigăzile internaționale care luptau alături de ea au început să le folosească și ele.
Dar poporul finlandez a fost cel care a inventat numele. Când forțele sovietice au atacat Finlanda în 1939, Veaceslav Mihailovici Molotov, ministrul de externe al lui Stalin, a afirmat că avioanele de război transportau alimente către țară, nu aruncau bombe.
Finlandezii au răspuns numind bombele „coșurile cu pâine ale lui Molotov” și s-au oferit să le însoțească cu cocktailuri: „dacă Molotov pune mâncarea, noi vom pune cocktailurile”. Astfel, denumirea „cocktail Molotov” a rămas și s-a răspândit rapid în întreaga lume.
Fabricile de băuturi alcoolice de stat trecuseră deja de la producția de vodcă la prepararea unor cantități mari de dispozitive incendiare improvizate, pe care trupele finlandeze le-au folosit cu mare eficacitate împotriva blindatelor sovietice.
Militari finlandezi, luptând contra armatei URSS în timpul „războiului de iarnă” - Foto: arhiva
„Războiul de Iarnă”, cunoscut și ca Războiul Sovieto-Finlandez sau Războiul Ruso-Finlandez, a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Iosif Stalin, conducătorul statului sovietic, se așteptase să cucerească întreaga țară până la sfârșitul anului, dar rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă își depășeau numeric inamicii în proporție de 3 la 1.
Citește și: Finlanda își fortifică granița cu Rusia. Antrenamente cu drone, garduri de 5 metri și trupe NATO
Finlanda a rezistat până în martie 1940, când țara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul național și cca 20 % din capacitățile sale industriale.
Bomba incendiară a fost utilizată ca armă antitanc și avea un efect demoralizator pentru inamic.
Ulterior, cocktailurile Molotov s-au folosit în general în conflicte urbane, datorită ușurinței de fabricare și costului scăzut. De asemenea, se folosește în diverse proteste violente la mitinguri în confruntările cu poliția.
