La doar câțiva kilometri de granița cu Rusia, în Lappeenranta, rezervistul finlandez Janne Latto își pregătește drona de recunoaștere pentru un nou exercițiu militar.
„Nu trebuie să alergi cu infanteria pentru a fi parte din câmpul de luptă modern”, spune el, ilustrând noua strategie a Finlandei de apărare tehnologică, pe fondul relațiilor tot mai tensionate cu Moscova.
Finlanda își fortifică granița cu Rusia. Antrenamente cu drone, garduri de 5 metri și trupe NATO
După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Finlanda a decis să adere la NATO, adăugând 1.340 de kilometri la frontiera terestră directă a Alianței cu Rusia.
Această decizie a schimbat radical doctrina de securitate a țării nordice, iar măsurile luate în prezent reflectă o mobilizare pe termen lung.
Finlanda a demarat un program ambițios de consolidare militară. Până în 2031, guvernul vrea să crească numărul rezerviștilor la un milion și a extins vârsta maximă de înrolare până la 65 de ani.
Citește și: Război direct NATO - Rusia, care e raportul de forțe? 1,5 milioane soldați ruși vor intra în luptă
În poligoanele din sudul țării, tot mai mulți voluntari se antrenează cu drone precum Parrot Anafi, specializate în supraveghere.
În paralel, statul a început construirea unui gard de 4,5 metri pe 200 de kilometri de frontieră, echipat cu senzori și camere de supraveghere.
În orașul Mikkeli va funcționa un nou comandament militar NATO nordic, care va coordona acțiunile cu trupele Alianței în caz de escaladare.
Citește și: Rusia primește tanchiști chinezi pentru a-i învăța „din experiență” cum să lupte împotriva NATO
Impactul economic și social al reconfigurării graniței
Noile măsuri au consecințe vizibile asupra regiunilor de frontieră. În estul Finlandei, închiderea graniței a oprit până la 13 milioane de treceri anuale, afectând grav economia locală.
Mallurile și restaurantele din Lappeenranta s-au golit, iar pierderile estimate ajung la 300 de milioane de euro anual. Rata șomajului a urcat la aproape 15%.
Pentru mulți locuitori, efectele sunt și emoționale. Oksana Serebriakova, mutată din Moscova în Finlanda, spune: „Este o situație foarte tristă.” Separarea de familie devine o realitate dureroasă pentru tot mai mulți oameni.
Pe fondul temerilor legate de spionaj și atacuri hibride, guvernul finlandez a interzis achizițiile imobiliare pentru cetățenii ruși, a limitat zborurile cu drone pentru persoanele cu dublă cetățenie și a introdus blocaje de semnal mobil în zonele de frontieră.
Ministrul de Externe Elina Valtonen a declarat că „Finlanda este responsabilă pentru peste jumătate din granița terestră a NATO cu Rusia” și că obiectivul strategic al țării este ca această frontieră să „rămână inviolabilă”.
Moscova neagă orice intenție agresivă
De partea cealaltă, Rusia respinge acuzațiile privind o posibilă agresiune. Totuși, reactivarea unor baze militare sovietice în apropierea graniței nu a trecut neobservată la Helsinki.
Cercetătorii în securitate, precum Minna Alander de la Chatham House, avertizează că mesajul transmis de Finlanda trebuie să fie clar: „nu merită să încerci ceva”.
