De unde vine expresia „ce-i în gușă, și-n căpușă”? Chiar dacă mulți cunosc ori intuiesc semnificația acestei exprimări, probabil că și mai mulți sunt contrariați de asocierea celor doua substantive care, luate separat, nu au nimic în comun în afară de faptul că rimează. În plus, chiar și sensul expresiei este mai diverisificat decât cel care ne vine în minte prima oară.
De unde vine expresia „ce-i în gușă, și-n căpușă”? Care sunt sensurile sale, de fapt?
Dacă e să analizăm ce ar putea avea în comun „gușă” cu „căpușă”, vom fi și mai derutați de asocierea celor două cuvinte în expresia populară ce se pierde-n negura timpului.
Conform dexonline.ro, „gușa” este, în cazul oamenilor, o umflătură patologică formată în partea anterioară a gâtului prin mărirea glandei tiroide, dar și boala care provoacă această umflătură.
De asemenea, un alt sens este cel de „cută de grăsime care atârnă sub bărbie la unele persoane”.Pe de altă parte, în limbajul familiar, prin „gușă” se mai poate înțelege și „gât” sau „gâtlej”.
Tot conform sursei citate, „căpușa” este fix ce știm cu toții: o insectă „care se înfige în pielea animalelor și a omului și se hrănește cu sânge”.
Citește și: De ce se crede că ziua de vineri 13 aduce ghinion? Ce reprezintă „blestemul templierilor”?
Mai există și un alt sens al acestui cuvânt, mult mai puțin cunoscut și utilizat, cel de „mugure de pe lăstarii viţei de vie“.
Prin urmare, nicio legătură între cele două. Doar dacă... Dacă cele două substantive nu sunt alăturate în expresia „ce-i în gușă, și-n căpușă”, cu un alt sens decât cel dat de dicționare.
De fapt, pentru „gușă” se potrivește și explicația cuvântului folosită în limbajul familiar, cel de „gât” sau „gâtlej”, pe care l-am pomenit.
În schimb, la „căpușă” se petrece o transformare totală, cuvântul fiind folosit metaforic, având sensul de „cap”, conform ziarullumina.ro.
Aceeași sursă mai menționează că dintre dicţionarele importante ale limbii române, exprimarea în varianta „Ce are-n guşă, şi-n căpuşă“ apare doar în cel al lui August Scriban, cu explicaţia „ce are-n inimă, are şi pe buze, e sincer“.
Cu alte cuvinte, gușa, în înțelesul de gât, e asociată cu „sediul” vorbirii, iar „căpușa”, cu cel al gândirii, cu capul în care se află creierul.
Citește și: De ce pisica neagră simbolizează ghinion? Ce metode sunt ca să te „aperi” de superstiție?
Desemnează un om sincer sau unul naiv
Iar expresia definește un om sincer; care zice tot ce gândește, pe șleau, fără ocolișuri sau spune exact prima apreciere, primul gând ce i-au trecut prin cap în legătură cu o situație, o persoană, o faptă etc.
Acesta este semnificația „de bine”, laudativă, a expresiei, la adresa unei persoane despre care spunem „ce-i în gușă, și-n căpușă”, cu varianta „ce-are-n gușă, și-n căpușă”.
Mai există, însă, și un sens peiorativ, critic al expresiei. Prin ea se caracterizează o persoană care dă dovadă de o anumită simplitate, naivitate a gândirii - blând spus - în sensul că acel om nu prea judecă ce spune, ci dă drumul la vorbe fără să ţină seama de ce impresie face sau ce urmări ar putea avea cele spuse, mai scrie sursa menționată mai sus.
Prin urmare, „gușa” și „căpușa”, fac legătura, în expresie, între vorbire și gândire, rezultând sensul principal care este foarte apropiat de cel al expresiei „a spune verde în față”.
Citește și: Spunem „ministru”, dar există „ministră”? De ce Alina Gorghiu susține folosirea formei feminine?
Celălalt sens, mai puțin plăcut pentru persoana caracterizată prin această expresie, semnifică o simplitate de gândire a acesteia, care se grăbește să „scoată pe gură”, primul lucru care-i vine în minte, fără a analiza situația prea bine ori fără a se gândi la conecințe.
Acum, depinde doar de noi la ce sens ne gândim de acum încolo, atunci când vom mai folosi expresia la adresa unei persoane.
