De ce se crede că ziua de vineri 13 aduce ghinion? Mulți oameni de pe întreg mapamondul simt o reținere, o strângere de stomac, atunci când se apropie o zi de vineri 13.
Oricum - luat și singur - numărul 13 este considerat ghinionist, dar alăturat și zilei de vineri pare o combinație mortală. Originea acestei superstiții vine de foarte departe în timp, fiind perpetuată în multe secole.
De ce se crede că ziua de vineri 13 aduce ghinion? Ce reprezintă „blestemul templierilor”?
Considerată mult timp un vestitor al ghinionului, ziua de vineri 13 a inspirat o societate secretă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un roman de la începutul secolului al XX-lea și o franciză de filme de groază.
În plus, nu unul, ci doi termeni dificil de scris și de pronunțat - „paraskavedekatriaphobia” și „friggatriskaidekaphobia” - au fost inventați pentru a desemna teama de această zi presupus aducătoare de nenorociri.
La fel ca atunci când treci pe sub o scară, când te intersectezi cu o pisică neagră sau când spargi o oglindă, mulți oameni se agață de credința că ziua de vineri 13 aduce ghinion.
Deși nu se știe cu exactitate când a început această tradiție particulară, superstițiile negative s-au învârtit inițial mai ales în jurul numărului 13, timp de secole.
Citește și: De ce se consideră că numărul 13 aduce ghinion? Superstiția a dat naștere unei boli adevărate
În timp ce culturile occidentale au asociat dintotdeauna numărul 12 cu completitudinea (există 12 zile de Crăciun, 12 luni și semne zodiacale, 12 munci ale lui Hercule, 12 zei ai Olimpului și 12 triburi ale lui Israel, pentru a numi doar câteva exemple), succesorul său, 13, are o istorie îndelungată ca semn de ghinion.
Potrivit tradiției biblice, la Cina cea de Taină, care a avut loc în Joia Mare, au participat 13 invitați, printre care Iisus și cei 12 apostoli (dintre care unul, Iuda, l-a trădat). A doua zi, bineînțeles, a fost Vinerea Mare, ziua crucificării lui Iisus.
La „Cina cea de Taină” și în viziunea faimoasă a lui Leonardo da Vinci au participat 13 personaje, incluzându-l pe Iisus - Foto: arhiva
Se crede că aranjamentul locurilor de la Cina cea de Taină a dat naștere unei superstiții creștine de lungă durată, conform căreia prezența a 13 invitați la o masă era de rău augur - mai exact, că era ca o chemare a morții.
Deși asocierile negative ale zilei de vineri sunt mai slabe, unii au sugerat că acestea au, de asemenea, rădăcini în tradiția creștină: Așa cum Iisus a fost răstignit într-o zi de vineri, tot vineri se spune că ar fi ziua în care Eva i-a dat lui Adam mărul fatidic din Pomul Cunoașterii, precum și ziua în care Cain și-a ucis fratele, Abel, conform history.com.
Dar superstiția legată de numărul 13 în asociere cu ziua de vineri a „explodat” după consumarea unui fapt istoric real și a fost legat de un presupus blestem făcut de ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, Jacques de Molay.
După ce-l împrumutaseră cu sume mari de bani pe regele Franței, Filip al IV-lea cel Frumos, acesta s-a gândit că cea mai simplă cale de a nu-și mai plăti datoria, este să distrugă puternicul ordin religios și militar, format în secolul al XII-lea pentru apărarea Țării Sfinte.
În colaborare cu Papa Clement al V-lea, care se temea de influența și puterea tot mai mare a Templierilor, regele i-a arestat pe cavaleri într-o zi de vineri, 13 octombrie 1307.
Citește și: De ce marțea sunt „trei ceasuri rele”? Tradiția populară dă și soluția pentru a scăpa de ele
După o perioadă de toturi inimaginabile, Jacques de Molay a fost ars pe rug, deși i se promisese viața dacă va recunoaște acuzațiile ce i se aduceau.
În drum spre locul execuției, Marele Maestru ar fi prezis moartea, în scurt timp, atât a regelu Filip, cât a Papei Clement, care-l condamnaseră pe nedrept.
În decurs de mai puțin de un, profeția lui de Molay s-a împlinit, de atunci perpetuându-se și ideea blestemului zilei de vineri 13.
O piatră de hotar importantă în istoria legendei lui „Vineri 13” în special (nu doar a numărului 13) a avut loc și în 1907, fix 600 de ani după tragedia templierilor, odată cu publicarea romanului „Vineri 13” scris de Thomas William Lawson.
Jacques de Molay, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri - Foto: arhiva
Cartea spunea povestea unui agent de bursă din New York care se joacă pe seama superstițiilor legate de această dată, pentru a crea haos pe Wall Street și a face o avere pe piață.
De asemenea, filmul de groază „Vineri 13”, lansat în 1980, cu Kevin Bacon în rolul principal, a prezentat lumii un ucigaș cu mască de hochei pe nume Jason și este probabil cel mai cunoscut exemplu al celebrei superstiții din istoria culturii pop.
Filmul a generat mai multe continuări, mai mult sau mai puțin reușite, precum și benzi desenate, romane, jocuri video, produse conexe și nenumărate costume de Halloween terifiante.
De asemenea, o serie de evenimente traumatizante au avut loc tot într-o zi de vineri 13, în trecutul mai recent.
Citește și: De ce este considerată ziua de vineri 13 cu ghinion. La ce să ne așteptăm săptămâna aceasta
Printre acestea se află: bombardamentul german asupra Palatului Buckingham (septembrie 1940), un ciclon care a ucis peste 300.000 de persoane în Bangladesh (noiembrie 1970); dispariția unui avion al Forțelor Aeriene chiliene în Anzi (octombrie 1972); moartea rapperului Tupac Shakur (septembrie 1996) și scufundarea vasului de croazieră Costa Concordia în largul coastelor Italiei, care a ucis 30 de persoane (ianuarie 2012).
În legătură strict cu numărul 13 nu trebuie trecută cu vederea superstiția americanilor referitoare la el, ce a luat amploare după incidentele tehnice de la bordul navei spațiale Apollo 13, a treia misiune umană a NASA dezvoltată cu intenția de a coborî pe Lună, lansată la 11 aprilie 1970.
Tentativa celor trei astronauți - reușită finalmente - de a se salva a ținut u sufletul la gură SUA, dar și întreg mapamondul.
Chiar dacă ei au supraviețuit, întocându-se cu bine pe Terra, dar fără a une piciorul pe astrul nopții, faptul că acele probleme au avut loc chiar la misiunea ce purta numărul 13 a dus la măduri extreme în societata americană.
Astfel, pentru multă vreme, etajul 13 nu a existat în clădiri, fiind „sărit” din numărătoare, rândul 13 din avioane era, la fel, inexistent și, în general, orice era asociat numărului considerat ghinionist.
Totuși, au existat și oameni care au sfidat prin orice mijloace pe care le-au avut la dispoziție semnifiația „blestemată”, cel puțin a numărului 13.
Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, un new-yorkez , căpitanul William Fowler (1827-1897), a încercat să elimine stigmatul persistent care înconjura numărul 13 - și în special regula nescrisă de a nu avea 13 invitați la masă - prin înființarea unei societăți exclusiviste numită Thirteen Club.
Grupul lua masa în mod regulat în a 13-a zi a lunii în camera 13 din Knickerbocker Cottage, un local popular pe care Fowler l-a deținut din 1863 până în 1883.
Citește și: De unde vine expresia „oul lui Columb”? Care este legătura cu navigatorul care a descoperit America?
Înainte de a se așeza la cina cu 13 feluri de mâncare, membrii treceau pe sub o scară și un afiș pe care scria în latină „Morituri te Salutamus” („Noi, cei care suntem pe cale să murim, vă salutăm”), preluat de la salutul pe care gladiatorii din Roma Antică îl adresau împăratului înainte de începerea luptelor ce le puteau aduce moartea.
Inclusiv patru foști președinți ai SUA (Chester A. Arthur, Grover Cleveland, Benjamin Harrison și Theodore Roosevelt) aveau să se alăture la un moment dat rândurilor Clubului Treisprezece.
Dincolo de coincidențe, mai mult sau mai puțin stranii, ori de presupuse blesteme ce durează de secole, depinde doar de fiecare dacă se teme de ce ar putea duce o asemenea zi sau îi ignoră, pur și simplu, semnificațiile negative, mai ales că miliarde și miliarde de oameni au trecut și trec cu bine prin numeroase zile de vineri 13. de-a lungul întregii vieți.
