Ministerul Sănătății ține la secret prețul pastilelor anti-COVID Molnupiravir

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 10.02.2022 - 21:31
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Sursa: Facebook MS
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Sursa: Facebook MS

Ministerul Sănătății refuză să spună câți bani plătește pentru cele 200.000 de pastile anti-COVID de Molnupiravir (Lagevrio), invocând confidențialitatea, într-un răspuns pentru Newsweek România.

SHARE

Newsweek România a întrebat Ministerul Sănătății, în 19 ianuarie, ce se întâmplă cu medicamentele anti-COVID Molnupiravir și Pavloxid și când vor fi acestea aduse în România. 

Ministerul Sănătății a răspuns, în 7 februarie, că primele 50.000 de cutii cu medicamentul Lagevrio (D.C.I.: molnupiravir) au fost date către direcțiile de sănătate publică, începând cu 2 februarie, pentru a putea să fie  administrate pacienților cu risc crescut, simptomatici în centrele de evaluare sau în spitale.

„Pentru medicamentul Lagevrio ( D.C.I.: molnupiravir) - a fost încheiat un contract, în baza căruia s-a achiziționat direct o cantitate de 50.000 cutii (tratamente) dintr–un lot de 200.000 cutii. Această cantitate a fost distribuită direct către DSP-uri, din data de 02.02.2022 pentru a putea să fie  administrate pacienților cu risc crescut, simptomatici în centrele de evaluare sau în spitale.

Medicamentul Lagevrio (D.C.I.: molnupiravir) poate fi achiziționat atât în baza unui acord bilateral cu producătorul/furnizorul cât și prin mecanism european de achiziție centralizată, în funcție de tipul de contract încheiat”, a transmis Ministerul Sănătății, în 7 februarie, la solicitarea Newsweek România

Citește și: 171 de centre de vaccinare vor fi închise, din cauză că oamenii nu vin să se imunizeze anti-COVID | Newsweek Romania

Pe de altă parte, întrebat care este costul celor 200.000 de pastile anti-COVID de la Merck, Ministerul Sănătății a transmis Newsweek România că „informațiile referitoare la valoarea contractului pentru acest medicament intră sub incidența confidențialității, prin urmare acestea nu pot fi făcute publice”.

În 9 februarie, Ministerul Sănătății a anunțat că primii 500 de pacienți din cei 11.568 evaluați în cele 222 de centre de evaluare au primit Molnupiravir. 

Reamintim că, în noiembrie 2021, la încheierea mandatului lui Cseke Attila ca interimar la MS, acesta anunța că pentru anul 2022 „România a optat penru achiziția a 600.000 de capsule Molnupiravir cu drept de contractare si 200.000 de capsule fără obligație contractuală, precum și 15.000 de doze de inhibitori de protează cu drept de contractare și 5000 de doze fără obligație contractuală”. 

Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate
de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de
boală și deces. Molnupiravir nu este autorizat pentru pacienții cu vârsta sub 18 ani, pentru pacienții spitalizați, cu forme severe. Nu se recomandă administrarea pastilei mai mult de cinci zile consecutive și nu are rol de prevenție în cazul bolii, la persoanele care au intrat în contact cu pacienți cu COVID-19, menționează Ministerul Sănătății, într-un ghid explicativ despre antiviralele orale. 

Citește și: Crește din nou numărul pacienților cu COVID internați la ATI: 1.146 bolnavi (Bilanț complet) | Newsweek Romania

Nu știm când vom avea pastila anti-COVID Pavloxid. MS susține că Pfizer a prezentat un contract „tipic pentru SUA” 

Ministerul Sănătății a mai precizat, la solicitarea Newsweek România, că „referitor la medicamentul Paxlovid, compania Pfizer a prezentat la negocieri un contract tipic pentru Statele Unite ale Americii, care e foarte greu aplicat, în conformitate cu legislația din România. În aceste condiții, conducerea Ministerului Sănătății a luat decizia de a aștepta achiziția demarată de Comisia Europeană”. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, în 27 ianuarie, la începutul ședinței de Guvern, că „cei de la Pfizer ne-au pus niște condiţii comerciale și un contract tipic din Statele Unite, care e foarte greu de adoptat în România. Un singur exemplu, care cred că ar crea foarte multe rezerve din partea pacienţilor: ne cereau crearea unui fond naţional care să despăgubească eventualele victime ale administrării acestui medicament. (...) Nu aveam cum să facem și este foarte greu de instrumentalizat, mai ales că nu sunt precizări legate de dimensiunea acestui fond".

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te