Primul imn național al României a apărut în domnia lui Cuza. El a deschis calea pcelorlalte cântece care au îndeplinit acest rol de simbol al țării, alături de steag și stemă. El se cântă și astăzi la diferite evenimente oficiale importante, intonat mai ales de fanfare militare.
Primul imn național, compus în domnia lui Cuza. Este cântat și astăzi la ceremonii oficiale
„Deșteptă-te, române!”, actualul imn național a României, este cel de-al 7-lea cântec ce joacă acest rol simbolic major. Lista acestora a fost deschisă acum 163 de ani, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prințul Unirii Principatelor de la 1859.
Noţiunea de imn de stat a apărut în 1862, în timpul Cuza, pentru a marca unificarea politică și recunoașterea Unirii depline a Principatelor, care au devenit, de atunci, România, proces care a durat trei ani.
Atunci a fost organizat un concurs public pentru găsirea celui mai potrivit cântec care să fie adoptat drept imn naţional.
Citește și: VIDEO Cum suna originalul imnului național, „Deșteaptă-te, române!”? Melodia, compusă în 1839
La concursul public organizat sub domnia lui Cuza, s-a pus în joc un premiu de 100 de galbeni și a fost câștigat de compozitorul și violonistul german Eduard Hubsch, cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor", conform adevarul.ro.
Melodia nu a avut versuri şi a fost imnul României, în această formulă, până în 1881. dar a rămas până astăzi, mai ales în repertoriul fanfarelor militare.
Odată cu procamarea Regatului României, în 1881, poetul Vasile Alecsandri a compus versurile pentru „Trăiască Regele!”, pe muzica aceluiași Hubsch, care, din 1867 fusese numit în nou înființata funcție de „inspector general al muzicilor militare”.
Noul imn național a fost cântat pentru prima dată la încoronarea regelui Carol I, în a10 mai 1881 și a devenit cunoscut drept „Imnul Regal”. Imnul a fost, mai târziu, fiind preluat şi inclus de compozitorul George Enescu la sfârşitul lucrării sale „Poema Română”.
Imnul Regal i-a însoțit pe români pe toată perioada monarhiei, până la abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947. După aceea, regimul comunist a venit cu propria perspectivă despre imnul național.
Citește și: 207 ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu, autorul Imnului României. Rușii l-au luat prizonier
Noul imn al României comuniste a fost publicat pentru prima dată în 1948, în ziarul „Flacăra”. Poezia de propagandă „Zdrobite catuşe" a fost pusă pe muzica compozitorului Matei Socor.
Totuși, n-a avut viață lungă, jucând acest rol doar cinci ani, până în 1953, când a fost înlocuit de „Te slăvim, Românie”, Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar muzica a fost compusă de același Matei Socor.
Ceremonia de încoronare a lui Carol I ca Rege al României a avut loc la 10 mai 1881 - Foto: arhiva
Cântecul punea accent pe prietenia cu „marele vecin de la Est” Uniunea Sovietică, dar și pe ideologia marxist-leninistă.
În 1975, Nicolae Ceaușescu a simțit nevoia să sublinieze politica sa de distanțare tot mai accentuată fată de URSS inclusiv printr-un nou imn de stat care să pună accent pe naționalismul românesc și unitatea țării.
Inițial preferase compoziția lui Ciprian Porumbescu, „Pe-al nostru steag e scris unire!”, pe versurile lui Andrei Bârseanu.
Ceaușescu a ordonat, însă, schimbarea textului original, inclusiv titul piesei fiind ușor modificat în „E scris pe tricolor Unire!”.
Totuși, în final, din 1977, noul imn național a devenit o altă compoziție a lui Porumbescu, „Trei culori”, dar tot cu un text modificat și adaptat realităților politice ale vremurilor.
În ceea ce privește „Pe-al nostru steag”, melodia cântecului a devenit și este și în prezent imnul național al Albaniei.
Citește și: De ce moneda națională se numește leu? Ce erau „românii”, banii care ar fi putut să-l înlocuiască?
În cele din urmă, după Revoluția din decembrie 1989 și prăbușirea comunismului, noul organism al puterii în țară, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN( a decis, la 24 ianuarie 1990, schimbarea imnului de stat.
Iar cel de-al 7-lea imn național din istoria României a devenit „Deșteaptă-te, române!”, imnul revoluționarilor de la 1848, a cărui muzică a fost compusă de Anton Pann, pe versurile poetului Andrei Mureșanu.
Dar imnul inițial. „Marșul triumfal”, din vremea lui Cuza, a continuat să fie folosit și de comuniști, dar și de actualii guvernanți ca melodie de întâmpinare a înalților demnitari străini care vin în țara noastră sau la alte diverse ceremonii militare și istorice importante.
