Andrei Mureşanu s-a născut în Bistriţa, la 16 noiembrie 1816. Poetul a rămas în istorie ca autorul Imnului României, „Deșteaptă-te Române!”.
207 ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu, autorul Imnului României. Rușii l-au luat prizonier
Provenind dintr-o familie cu un tată care era arendaș, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare în copilărie, după ce acesta a decedat într-un tragic accident cu un car de argăseală.
Primii pași în ceea ce privește educația i-a făcut la școala normală săsească din Bistrița în anul 1825, unde s-a remarcat prin abilitățile sale academice.
A urmat mai târziu cursuri de filosofie și teologie la Blaj, avându-l ca mentor pe profesorul Nicolae Marin. Aici și-a dezvoltat pasiunea pentru literatură și s-a implicat în activități culturale, inclusiv teatrul în limba română.
Citește și: Povestea lui Cuțov, vicecampionul mondial la box care moare fulgerător la 41 ani: „S-a clătinat”
În 1838, s-a stabilit la Brașov, unde a început să predea și să colaboreze cu publicații precum „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și „Gazeta de Transilvania”.
Românii transilvăneni care efectuaseră stagii în instituţiile de învăţământ şi cultură din Ţara Românească au format un grup al comisarilor de propagandă, care răspândeau cântece şi versuri de aleasă simţire naţională.
Între aceşti comisari se aflau cărturari autentici, precum A. T. Laurian, I. Maiorescu, Gh. Magheru, cu o activitate deosebită în domeniul limbii, culturii şi istoriei naţionale, cunoscători ai ideilor de dreptate socială şi libertate, pe care, într-o formă sau alta, mai ales la catedră, începuseră a le difuza în societatea românească cu mult înainte de revoluţie, potrivit Agerpres.
În 1848 se naște Imnul României
La 19/29 iulie 1848, în cadrul unei astfel de reuniuni populare, organizate la Râmnicu Vâlcea, Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor, împreună cu alţi "cântăreţi" au alcătuit "o musică vocală cu nisce versuri frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care, a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor".
Acele "versuri prea frumoase" erau poezia lui Andrei Mureşanu "Un răsunet".
Citește și: Povestea românului care ajunge „stăpân” în America de Sud. Avea propria armată și propria monedă
În lucrarea "Mişcarea românilor din Ardeal la 1848", Nicolae Bălcescu, rememorând evenimentele, în special atunci când s-a aflat în tabăra lui Avram Iancu, din Munţii Apuseni, spunea că fusese fascinat de aceeaşi ţărani, care în timpul zilei luptaseră cu duşmanul, iar seara se adunau pe lângă focuri, povestind întâmplări obişnuite sau din trecut, cântând din fluiere, buciume sau cimpoaie.
Alţi tineri învăţau pasaje din broşura tradusă de ieromonahul Dionisie Romano, sub titlul "Cuvintele unui credincios" a lucrării "Paroles d'un croyant" de Lamennais, în timp ce alte grupuri făceau să răsune văile de "cântări de vitejie şi de naţionalitate, mai ales de acea puternică şi frumoasă marselieză" a lui Andrei Mureşanu "Deşteaptă-te, române!", cântată "chiar în mijlocul focurilor şi a urletelor de tunuri", consemnează acelaşi volum.
E luat prizonier de ruși
După înfrângerea revoluției, Mureșanu s-a mutat în Muntenia și a fost luat prizonier de armata țaristă, fiind dus în nordul Moldovei. La întoarcere, a lucrat ca funcționar la Sibiu și a continuat să scrie poezii patriotice și articole cu conținut social.
În 1862, poeziile sale au fost publicate într-un volum. Cu toate acestea, viața sa a fost marcată de dificultăți financiare și probleme de sănătate, iar poetul a trecut în neființă în 1863, la Brașov.
Citește și: Povestea românului care făcea minuni inginerești. A mutat un bloc de 7.600 tone la Alba Iulia
Mai apoi, "Deşteaptă-te române!" a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.
A fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
"Deşteaptă-te, române!" a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
