Știți de unde vine expresia „boala lui Calache”? Personajul a fost la un pas de tronul Țării Românești

„Boala lui Calache” nu se regăsește în niciun dicționar medical. Departe de a desemna vreo afecțiune ea este legată de un personaj care a fost pe punctul de a deveni domnul Țării Românești.

Nu e clar dacă povestea este reală sau doar o legendă, dar e cert că numele și expresia au străbătut timpul, ajungând până la noi.

„Boala lui Calache” era „afecțiunea” de care sufereau mulți boieri

„Boala lui Calache” este folosită atunci când vrem să vorbim despre o persoană fără chef de muncă, de o lene absolută, ale cărei singure preocupări e să mănânce și să bea bine.

Cu alte cuvinte, cum ar spune unii astăzi, să-și trăiască viața, „c-o viața are omu'”.

În unele zone și-n anumite contexte, ea desemnează chiar și un om cu o stare psihică „tulburată”, câtă vreme e în stare să refuze mari oportunități în viață doar ca să trăiască netulburat și comod.

Dar care e originea expresiei? Totul pleacă de la povestea despre un hangiu oltean din secolul al XVII-lea și fiul acestuia, Calache, personaje despre care nu se știe cât de reale au fost, dar știm că fără foc nu iese fum.

Hangiul, Mihalache pe numele său, a reușit, prin inteligență în afaceri și muncă multă, să adune suficientă avere încât să fie ridicat în rândul boierilor.

Citește și: Cine a fost domnitorul care a renunțat la tron pentru o iubită? A domnit de patru ori în Moldova

A ridicat un conac unde s-a mutat cu familia și avea o mulțime de slugi. Era și fericitul tată a doi băieți, dar Calache era favoritul și lumina ochilor săi.

Ca adult, se spune că acesta era un tip potrivit de înalt, dar trupeş, aproape gras, cu o faţă rotofeie. Deşi inteligent şi cu maniere de boier, nu făcuse nimic în viaţa lui, nu mişcase un deget.

La cei peste treizeci de ani ai săi, Calache era un tip de o lene monumentală. În schimb, era un mare mâncău şi un băutor de vin fără pereche.

Calache, prototipul omului leneș,lipsit de orice chef de muncă

Singura lui preocupare era să mănânce bine, să bea bine şi să asculte muzică lăutărească, până spre ziuă. După atâta „oboseală”, îi plăcea să doarmă până la orele amiezii, când o lua de la capăt.

Dar jupân Mihalache - odată devenit boier - avea planuri mari pentru feciorul său preferat.

În călătoriile lor, marile familii boiereşti se opreau acum la conacul fostului hangiu, unde se încingeau niste chiolhanuri de le mergea vestea în tot ţinutul.

Calache, tânărul boier, avea grijă să nu lipsească de la niciunul din acestea. Azi așa, mâine așa, astfel că Mihalache și fiul său ajunseseră să fie simpatizați de mai toți marii boieri ai țării.

La un moment dat, apăru și ocazia așteptată de senior: tronul Țării Românești rămăsese liber.

Citește și: Cine a fost domnul Țării Românești poreclit „oaie seacă”? Era strănepotul lui Vlad Țepeș

Prin urmare, boierii urmau să aleagă un domn nou, care să fie, după aceea, confirmat și de sultanul otoman, așa cum ajunsese obiceiul.

La una dintre petrecerile din acele zile de la conacul lui Mihalache, acesta și-a luat inima-n dinți și a reușit să-i convingă pe boierii ce chefuiau de zor să-l susțină la domnie chiar pe fiul său, Calache, scrie adevarul.ro.

Om corect, el i-a avertizat pe aceștia că băiatul are o meteahnă: îi place să bea, să mănânce, să petreacă și să doarmă.

Dar boierii, râzând, au spus că aceste apucături nu-s nicidecum metehne pentru un boier, ci o normalitate, pentru că așa fac și ei.

Zis și făcut. Cei prezenți la conac au mers la București și i-au convins și pe ceilalți mari boieri din Divan că au găsit omul potrivit pentru tronul Basarabilor: fix pe Calache.

Iar acesta s-a trezit ales domn de sfatul domnesc. Jupân-boier Mihalache nu-şi mai încăpea în piele de mândrie.

Neam de neamul lui nu se visase niciunul domn şi, iată, odrasla sa era voievodul Ţării Româneşti.

Dar, pentru ca numirea să fie oficială, mai trebuia și acordul Porții otomane, a marelui vizir și mai ales a sultanului, lucruri ce se obțineau cu mari sume de bani cu care se „ungeau” deciziile acestora.

Lenea l-a împiedicat pe Calache să fie confirmat domn al Țării Românești

Dar la Mihalache „avea balta pește”, așa că i-a asigurat pe boieri că acest lucru nu va fi o problemă.

Odată ce s-a văzut domn, fie și provizoriu, Calache s-a mutat în reședința domnească și și-a continuat viața de petreceri, întrerupte doar de perioade de somn ce se întindeau până după prânz.

El nu a îndeplinit și nici nu s-a achitat de nicio obligație domnească, așa că, în mod previzibil, Înalta Poartă nu l-a confirmat în domnie. Calache a fost nevoit să se întoarcă acasă „cu coada-ntre picioare”, spre marea durere a tatălui său.

Citește și: Care domnitor a mutat capitala Țării Românești în București? A murit în temniță, la Constantinopol

După acest episod, în conacele boierilor se discuta des despre „boala lui Calache”, o „boală” de care sufereau stăpânii.

Ei aveau obiceiul de a sta zile întregi fără a face nimic, doar mâncând și bând, stăpâniți de o lene supremă, asemenea lui Calache.