Care domnitor a mutat capitala Țării Românești în București? Cu două lucruri a intrat acest personaj în istorie: a dărâmt vechea Cetate de Scaun a Târgoviștei, la ordinul otomanilor și a înființat o dinastie ce-i poartă numele și care va da Țărilor Române, pe parcursul secolelor următoare, o suită de alți domni, dar și doi prim-miniștri.
Care domnitor a mutat capitala Țării Românești în București? A murit în temniță, la Constantinopol
Gheorghe Ghica a fost domn al Moldovei între martie 1658 - noiembrie 1659 şi al Ţării Româneşti, noiembrie 1659 – septembrie 1660, ultima cuprinzând și o lună de întrerupere - în mai - peroadă în care a fost alungat de pe tron de Constantin Șerban Basarab.
Născut pe la 1600, Gheorghe Ghica era albanez de origine și ajunsese în Moldova în prima parte a secolului al XVII-lea, ca negustor.
Sub domnia lui Vasile Lupu, i-au fost acordate diverse dregătorii, devenind chiar vornic al Țării de Jos.
Având nevoie de un om credincios la Poartă, Lupu îl trimite la Istanbul ca reprezentant al său, loc unde Ghica și-a făcut multe relații pe care le-a folosit, ulterior, în beneficiul personal.
Citește și: Câte capitale au avut Țările Române, de fapt? Când a preluat Bucureștiul acest rol?
După mazilirea lui Gheorghe Ştefan, care a refuzat să se prezinte în faţa sultanului, Ghica a fost numit domn al Moldovei de marele vizir Mehmed Küprülü, şi el de origine albaneză, conform enciclopediaromaniei.ro.
Astfel, fostul negustor a ajuns să întemeieze una dintre dinastiile importante ale Țărilor Române, care a ajuns să dea acestora aproape o duzină de domnitori, iar, mai târziu, în secolul 19, chiar și doi prim-miniștri.
Domnia sa afost marcată, încă de la instalarea pe tronul Mușatinilor, de încercările foștilor domnitori, Gheorghe Ștefan (în primăvară) și Constantin Șerban (în toamnă), de a-l înlătura.
Ghica reușește să respingă atacurile acestora, prin forțe propii, în primul caz și și ajutorul tătatilor, în al doilea.
După doar un an și jumătate, în noiembrie 1659, sultanul îl mută pe tronul Țării Românețti, în timp ce în Moldova îl numește pe Ștefăniță Lupu.
Foarte rapid, trece la aplicare primului ordin primit de la turci, dărâmarea reședinței domnești de la Târgoviște și mutarea definitivă a capitalei țării în București.
Amintită drept capitală a Ţarii Româneşti în 1396, Târgovişte a fost cea care a urmat Cetăților de Scaun de la Câmpulung și Curtea de Argeș.
Citește și: Cine a fost domnitorul care a renunțat la tron pentru o iubită? A domnit de patru ori în Moldova
După 1459, când Vlad Țepeș a construit Curtea Domnească de la Bucureşti, unii domnitori au preferat oraşul de pe Dâmboviţa, iar alţii Târgoviştea.
Grigore I Ghica, fiul și urmașul la tron al lui Gheorghe Ghica, întemeietorul dinastiei Ghiculeștilor - Foto: Arhiva
În total, 33 de domnitori au făcut „naveta”, timp de două secole, între cele două orașe care au funcționat simultan drept capitale, potrivit neamulromanesc.wordpress.com.
Dar, în 1659, odată cu acțiunea lui Ghica, după ordinu dat de otomani, Târgoviște pierde definitiv lupta pentru acest statut în favoarea urbei de pe Dâmbovița.
Fosta Cetate de Scaun de pe Ialomița a cunoscut o ultimă perioadă de strălucire în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688 - 1714), după care a decăzut, fiind abandonată de domnitorii fanarioţi.
Revenind la Gheorghe Ghica, între aprilie - mai 1660, tronul i-a fost ocupat de Constantin Șerban, el refugiindu-se la Giurgiu.
Citește și: Cine a fost domnitorul italian care a vrut să unifice cele trei Țări Române? A domnit în Moldova
L-a recuperat rapid, în urma intervenției unei armate turco-tătare contra lui rivalului său, ce a fost nevoit să se retragă.
Asta, însă, doar ca să fie mazilit, patru luni mai târziu, în septembrie 1660, din cauză că nu putuse strânge și trimite la Constantinopol întreg haraciul datorat turcilor.
Primul Ghica al dinastiei n-a sfîrșit bine. A fost ținut ostatic la Constantinopol până la moartea sa, surenită în 1664.
Poate ă singura mângăiere a sa a fost faptul că pe tronul Țării Românești a fost urmat de fiul său, Grigore I Ghica, a cărui primă domnie, ce a durat aproape patru ani, s-a încheiat chiar în anul morții tatălui său.
El a revenit la conducere, dar pentru o perioadă mai scurtă, între februarie 1672 - noiembrie 1673.
Citește și: Ce domn al Moldovei a fost supranumit „Voievodul săracilor”? Cât de crud era cu marii boieri?
