Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici

DE Alin Crișan | Actualizat: 30.03.2024 - 08:00
Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici - Foto: Profimedia Images/ Imagine cu caracter ilustrativ
Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici - Foto: Profimedia Images/ Imagine cu caracter ilustrativ
Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici - Foto: Colaj/ Imagine cu caracter ilustrativ
Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici - Foto: Colaj/ Imagine cu caracter ilustrativ

Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să pavată complet cu aur. Aici s-a filmat un celebru serial Netflix.

SHARE

Mai puţin cunoscut decât Peleşul, dar cu o istorie la fel de frumoasă, Castelul Cantacuzino din Buşteni este un „rival“ turistic pentru fosta reşedinţă de vară a lui Carol I din Sinaia.

Povestea castelului ridicat de „Nabab” la Bușteni. Curtea trebuia să fie din aur. Ce s-a filmat aici

Castelul a fost ridicat de Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul“, datorită averii fabuloase, şi despre el circulă legenda că prinţul ar fi vrut să-i paveze curtea şi să-i învelească acoperişul cu monede din aur

Cu o splendidă privelişte asupra Văii Prahovei şi spre Crucea Caraiman, Castelul Cantacuzino din Buşteni se înalţă semeţ la poalele muntelui Zamora, în cartierul cu acelaşi nume al staţiunii.

Piatra de temelie a castelului a fost pusă în 1901, pe locul unei vechi reşedinţe a Cantacuzinilor, o veche cabană a familiei, iar construcţia, realizată în stil neoromânesc, în piatră şi cărămidă, a fost terminată în 1911, după planurile arhitectului Grigore Cerchez.

Castelul a fost ridicat la cererea prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino, (n. 22 septembrie 1832, Bucuresti, d. 23 martie 1913, Bucuresti), unul dintre cei mai bogaţi oameni ai timpului său, care a fost de două ori primar al Bucureştiului şi tot de două ori prim-ministru al României, potrivit cantacuzinocastle.com.

Citește și: Misterul castelului din Transilvania distrus la Revoluția din 1848. E bântuit de o fantomă

Se trăgea din vechea familie nobilă Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor români şi al împăraţilor bizantini Cantacuzino. Datorită averii colosale, care i-a permis să construiască trei palate (două în Prahova şi unul în Bucureşti, pe Calea Victoriei, actualul Muzeu Naţional George Enescu), prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino a fost poreclit “Nababul”.

Era cel mai mare proprietar de pământuri din România la vremea respectivă şi putea concura chiar cu regele Carol I, atât ca avere cât şi ca poziţie socială şi ca nume, prin descendenţă.

Este şi motivul pentru care istoria l-a reţinut cu o legendă legată de castelul din Buşteni, aceea că ar fi vrut să-i paveze curtea cu monede din aur.

„Nababul“ ar fi vrut să-şi acopere castelul nu cu ţiglă, ci tot cu monede de aur, dispuse pe cant, şi nu în forma clasică, de solzi de peşte, pentru că astfel ar fi intrat mai multe. În felul acesta, palatul său din Buşteni ar fi întrecut în măreţie Castelul Peleş din Sinaia. Până la urmă, Nababul a renunţat la idee.

Exterioare bogat ornamentate

Castelul, de formă pavilionară, are o o suprafaţă de 3.148 mp şi este înconjurat de un parc imens, ale cărui alei te poartă spre o grotă, pe care o poţi străbate pitit sub perdeaua de apă, cascade şi fântâni arteziene în care lenevesc păstrăvi.

Castelul are un corp central format din demisol, parter şi etaj, cu fundaţie din beton, pereţi din piatră cioplită şi învelitoare din ţiglă, un pavilion de serviciu, o vilă administrativă şi o capelă.

Citește și: Noul Castel al lui Dracula, deschis într-un sat din România. Unde îl putem găsi

Exteriorul este bogat ornamentat, stilul construcţiei amintind de stilul neo-românesc datorită logiei cât şi foişorului care servea la urmărirea vânatului, de tip culă, dar şi de cel brâncovenesc.

Coloanele amintesc de Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia, iar gabaritul castelului permite comparaţia cu Palatul patriarhal, complexul Peleş din Sinaia şi cel de la Cotroceni. Atât curtea castelului cât şi exteriorul său sunt pavate şi placate cu piatră din zonă.

Destinul tragic al Nababului

În 1911, Nababul punea şi piatra de temelie a Micului Trianon de la Floreşti, ridicat pentru nepoata sa Alice, după planurile Palatului Trianon de la Versailles, în prezent o ruină pentru care se caută soluţii de restaurare, la a cărei devastare au contribuit oamenii şi timpurile.

În mod tragic, ambele palate din Prahova nu au mai putut să-l bucure prea mult pe Nabab, mort pe neaşteptate în 1913, de pneumonie. Şi, tot ca o coincidenţă, ambele au devenit sanatorii TBC în timpul comunismului, nu înainte de a fi prădate de tot ceea ce s-a putut smulge, apuca şi transporta.

Din fericire, Castelul Cantacuzino din cartierul Zamora din Buşteni a înfruntat timpurile cu mai mult noroc, iar astăzi a revenit la frumuseţea de odinioară, încântând turişti din întreaga lume, potrivit adevărul.ro.

Citește și: Povestea cetății din Transilvania care l-ar fi inspirat pe Jules Verne să scrie Castelul din Carpați

Retrocedat urmaşilor familiei Cantacuzino, castelul şi domeniul de aproape 1.000 de hectare au ajuns, după mai mulţi proprietari, în posesia unui grup de investitori străini care au accesat fonduri europene, au început lucrările de renovare şi vor să facă din castel, până în 2018, punctul de atracţie al unui complex de lux, cu hotel de cinci stele, parc acvatic şi piste de schi.

De altfel, încă de când a fost redeschis pentru vizitare, în 2010, castelul găzduieşte şi importante evenimente culturale, cu invitaţi din întreaga lume, concerte, shooting-uri foto, lansări de colecţii, conferinţe, nunţi şi alte recepţii fastuoase, atât în interior cât şi pe superbele terase exterioare.

Castelul are şi un restaurant sofisticat, cu o terasă de unde poate fi savurată cafeaua cu cea mai frumoasă panoramă a munţilor Bucegi.

Celebrul serial “Wednesday”, filmat la Bușteni

“Wednesday”, noua producție a francizei „Familia Addams” și serial original Netflix, s-a lansat pe 23 noiembrie 2022 în toată lumea. 

Printre principalele locații de filmare se numără și Castelul Cantacuzino din Bușteni, al cărui exterior fost complet transformat pentru a deveni Academia Nevermore, potrivit cantacuzinocastle.com.

Creatorul serialului, Tim Burton, a fost atât de fascinat de castel încât a decis, înainte de începerea filmărilor, că acesta va fi locația pentru Wednesday. Castelul era un pic mai mult generat pe calculator, dar în general era încă recognoscibil.

"A fost grozav să vin aici, în România, pentru că totul se potrivește într-un mod ciudat în universul Familiei Addams. Încercarea de a face ca România să arate ca Vermont a fost o provocare interesantă, dar am reușit să găsim o mulțime de locuri noi", a povestit Tim Burton.

Actrița Jenna Ortega a recunoscut că s-a bucurat foarte mult de timpul petrecut în România și a fost încântată de castel.

Serialul Wensday a fost filmat în alte 70 de locații, iar orașul Jericho a fost construit de la zero.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te