miercuri 08 iulie
EUR 5.2345 USD 4.5880
Abonează-te
Newsweek România

Cum pescuiau geto-dacii peștii mari din Dunăre? Se foloseau de o căruță trasă de boi. Cum procedau?

Data publicării: 08.07.2026 • 19:30
Reprezentare artistică de diferite tiburi de geto-daci - Foto: arhiva
Reprezentare artistică de diferite tiburi de geto-daci - Foto: arhiva
Reprezentare artistica a vieții cotidiene la daci
Reprezentare artistica a vieții cotidiene la daci

Geto-dacii pescuiau într-un mod original peștii mari din Dunăre? Strămoșii noștri, dincolo de faptul că erau mari războinici și constructori, se pricepeau să-și procure și hrana de fiecare zi în feluri inedite, Iar unul dintre domeniile de succes era pescuitul.

Geto-dacii aveau cunoștințe avansate nu doar de astronomie ori de ridicare a unor cetăți extrem de greu de cucerit, ci și de procurare a hranei zilnice, alta în afară de roadele pământului.

Iar în privința pescuitului, se pare că erau adevărați maeștri, mai ales când era vorba de capturi mari, de tipul somnului din Dunăre.

Modul în care pescuiau geto-dacii, descris de un autor roman

Se știe că, în 2022, a fost făcută o descoperire arheologică rară în România.

Descoperirea, publicată în revista Prachistorische Zeitschrift, oferea informații despre modul de lucru al meșterilor daci și legătura lor cu lumea greco-romană, potrivit labrujulaverde.com.

Într-o pădure de lângă dealul Măgura Călanului din județul Hunedoara, a fost scos la iveală un set unic de unelte de fier.

Citește și: Care era arma folosită de daci ce i-a îngrozit pe romani? Un monument a fost ridicat în cinstea ei

Ele au aparținut și au fost folosite de un pietrar dac acum mai bine de 2.000 de ani, înainte de cucerirea romană.

Unele dintre aceste unelte erau similare cu cele folosite de greci și romani, în timp ce altele erau unice, demonstrând inventivitatea dacilor.

Dar cum pescuitul nu lasă urme arheologice, avem, totuși, la îndemână mărturiile unor scriitori antici.

Unul dintre ei este Claudius Aelianus (circa 175-235), cunoscut și ca Aelian sau Elian, un autor roman de cărți de retorică și despre viața cotidiană a popoarelor aflate în Imperiul Roman, în special în timpul împăratului Septimiu Severus.

Astfel, într-una dintre scrierile sale, Aelianus relatează despre inventivitatea strămoșilor noștri în materie de pescuit, cu referire specială la somnul din Istru - denumirea traco-getică a cursului inferior al Dunării, preluată și de lumea greco-romană.

Reprezentare artistica a vieții cotidiene la daci
Viața cotidiană a geto-dacilor a fost descrisă de autorul roman Claudis Aelius - Foto: arhiva

„Ei pescuiesc astfel: un istrian, pescar de meserie, mână lângă malul Istrului o pereche de boi, dar nu pentru că are cumva de arat, căci – precum se zice – nu are nici în clin nici în mânecă boul cu delfinul. Astfel cum ar putea să lege prietenie mâinile pescarilor şi plugul ? (...)

Dacă omului îi stă la îndemână o pereche de cai, foloseşte caii. El duce pe umeri jugul, merge acolo unde socoteşte că e bine să se aşeze şi crede că e loc prielnic de pescuit.

Citește și: Romanii au luat din Dacia aur de 12.000.000.000 €. De ce jaful a provocat prima criză financiară?

Leagă de mijlocul jugului (animalelor) capătul unei funii trainice şi foarte potrivită pentru tras, punând nutreţ din belşug boilor sau cailor. Iar aceştia mănâncă pe săturate”, nota autorul roman. 

Claudius Aelius dă detalii despre pescuitul somnilor din Dunăre

El mai scria că „în partea cealaltă, (pescarul) leagă de funie o undiţă puternică şi grozav de ascuţită.

Înfige în ea un plămân de taur şi o aruncă somnului din Istru (momindu-l cu) o mâncare foarte plăcută”. 

De sfoara care leagă undiţa atârna atât plumb, cât să ajungă, ca să fie o greutate pentru tras în jos. 

Citește și: Zidul dacic, cea mai puternică fortăreață a lumii antice. Nici o armată n-a putut să-l doboare

„Când simte carnea de taur peştele porneşte îndată s-o prindă. Apoi întâlneşte din abundenţă şi fără nici o piedică ceea ce doreşte: deschide gura mare, ca să apuce hrana la care nu se aştepta şi care l-a momit, şi trage la el nenorocita hrană.

Lacomul se întoarce mulţumit, şi, fără să simtă, e străpuns de undiţa pe care am amintit-o”, scria Aelianus.

El descrie foarte sugestiv lupta pe care „monstrul” din Dunăre o duce pentru viața sa contra forței celor doi boi sau cai ce trag să-l scoată pe mal. 

„Dorind să scape de nenorocirea ce l-a copleşit, smuceşte în jos şi scutură funia cât poate de tare. Pescarul bagă de seamă acest lucru şi se bucură nespus. 

Apoi sare din locul unde aştepta şi lasă îndeletnicirea pescăriei (pentru a deveni plugar) – precum face un actor de tragedie care îşi schimbă masca.

El mână boii sau caii, iar între animale şi puternicul cetaceu se încinge o luptă.

Animalul din Istru trage în jos cu toată puterea ce o are, iar perechea de animale trage funia în partea opusă.

Dar împotriva aceluia sunt mai mulţi, nu unul. Peştele e biruit de opintelile celor două animale şi, răpus, este tras pe ţărm …”.

Citește și: Cine i-a luat lui Ilarion Ciobanu rolul lui Decebal din „Dacii”? Actorul a fost Gerula, în „Columna”

Și, cu siguranță, capturile pescarilor daco-geți din Dunăre erau impresionante. Sau, dacă ne gândim la formularea marelui poet Tudor Arghezi - pe care o făcea cu referire la crap - „cât berbecii”.

Mai multe articole din secțiunea Istorie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră