Cine a fost cel mai enigmatic domnitor al Țării Românești? A fost un voievod atât de efemer, încât până și istoricii au rețineri în a-l pune pe lista conducătorilor principatului de la nord de Dunăre. Totuși, un anume amănunt biografic l-a scos din anonimatul absolut.
Cine a fost cel mai enigmatic domnitor al Țării Românești? Fiu de pașă otoman, a domnit 30 de zile
În general, secolul al XVI-lea, până la măreața domnie a lui Mihai Viteazul, începută în 1593, a fost, cu câteva excepții notabile, un permanent du-te-vino pe tronul Țării Românești.
Așa se face că uciderea lui Radu de la Afumați - una dintre acele excepții notabile de domnitori - a aruncat principatul din nou în haos, mulți înghesuindu-se să umple vidul de putere creat.
Pe 2 ianuarie 1529, Radu de la Afumaţi era ucis, împreună cu fiul său, Vlad, de către boierii Neagoe şi Drăgan, în timp ce se afla în biserica Cetăţuia, situată în nordul oraşului Râmnicu Vâlcea.
Fapta atroce s-a petrecut chiar în fața preotului bisericii, dar se înscrie în linia sângerosului și crudului ev mediu românesc, plin de trădări, asasinate, jelanii la Înalta Poartă otomană și alianțe care țineau până la prima ploaie.
Citește și: Cine a fost domnitorul otrăvit de propria soție? A declanșat două conflicte pentru două prințese
Pe 5 ianuarie 1529, după doar trei zile de la asasinat, cei doi boieri ucigaşi l-au numit domn pe Basarab al VI-lea, în care vedeau un conducător uşor de manevrat, notează adevarul.ro.
Cine era acest nou „jucător” în lupta de putere? Tocmai că nimeni nu poate băga mâna-n foc pentru originea lui.
Nu se știe nici când sau unde s-a născut, nici când și unde a murit. Singurul lucru cu care istoricii sunt de acord - iar aici e și acel amănunt interesant al biografiei acestuia - ar fi acela că era fiul pașei de Nicopole, Mehmed Beg.
Detronat la ordinul lui Suleyman Magnificul
Acesta este, la rândul lui, personajul care dă, de fapt, tonul enigmelor din viața domnitorului de care vorbim. Mehmed Beg pretindea - niciodată dovedit - că era, de fapt, din marele și vechiul neam al Basarabilor, cea mai de seamă dinastie domnitoare din Țara Românească, pe care o și înființaseră, prin Basarab I, pe la 1310.
Inventarea uneo origini nobile nu a fost o noutate în acele vremuri - însuși Mihai Viteazul fiind suspectat că a făcut-o, pentru a-și justifica pretențiile la tron - dar e cel puțin straniu că acest lucru a fost întreprins de un ditamai pașa otoman.
Citește și: Cine a fost domnitorul poreclit Pârlea Vodă? A mai fost supranumit și „Fugarul”. A murit la Moscova
Adevărat sau fals, cert este că fiul pașei ajunge, în contextul arătat, pe tronul Țării Românești, la începutul lui 1529, fiind cunoscut, conform numărătorii și pretenției ascendenței sale nobile, drept Basarab al VI-lea. Adică, al șaselea voievod cu numele de Basarab de pe lista domnitorilor țării.
Dar cum a fost pus, așa a fost și alungat din scaunul domnesc, de n-a apucat să se bucure de niciunul dintre privilegiile puterii.
După doar o lună, pe 6 februarie, aceiași boieri care-l întronaseră, Drăgan şi Neagoe, i-au smuls coroana de pe cap. Nu chiar de capul lor, ci și ca urmare a unui ordin venit tocmai de la Suleyman Magnificul, care ocupa deja, de nouă ani, tronul sultanilor Imperiului Otoman.
Spre neplăcerea lui Suleyman, cei doi boieri au plusat și, în locul unui alt domn s-au gândit să formeze o locotenență domnească, în frunte cu vornicul Neagoe.
Dar, după cum precizează Constantin Rezachevici în volumul I al lucrării „Cronologia critică a domnilor din Ţara Românească şi Moldova anii 1324 – 1881”, citat de sursa menționată, „Poarta Otomană nu a fost însă de acord cu locotenenţa domnească şi l-au învestit domn pe Moise Vodă. În aceste condiţii, se pare că Basarab s-ar fi retras la sud de Dunăre”.
Ulterior, conform mai multor istorici, Basarab al VI-lea ar fi fost şi el ucis ca urmare a unui ordin al aceloraşi boieri complotişti.
Citește și: Ce a fost „Sultanatul femeilor”, început de Hurrem, soția lui Suleyman Magnificul?
Nici Moise Vodă, ultimul domn din dinastia Dăneștilor, o ramură desprinsă din cea a Basarabilor, nu va domni prea mult, circa un an și jumătate, doar până în august 1530, deși față de cea a predecesorului său pare o veșnicie.
Așa s-a scris povestea acestui Basarab al VI-ea, care a apărut și dispărut pe fundalul istoriei noastre exact ca un fulger din senin, cu tot cu sonoritatea numelui său, dar care n-a ajuns să trăsnească pe nimeni și nimic.
