Cei 6 români care au deturnat un avion în regimul Ceaușescu au rămas necunoscuți populației țării, iar fapta lor a fost una unică pentru România acelor vremuri. Deși a fost încununată, finalmente, cu succes, liderul grupului de fugari a trăit o adevărată odisee și după ajungerea în Occident, în libertate.
Cine au fost cei 6 români care au deturnat un avion în regimul Ceaușescu? Au vrut să fugă în Vest
După 1990, românii au aflat de numeroasele încercări - unele reușite - ale conaționalilor de a evada din „lagărul socialist” și a ajunge în lumea liberă.
Așa s-a aflat și de fuga Nadiei Comăneci, din noiembrie 1989, de cea a lui Miodrag Belodedici, marele fotbalist care câștigase Cupa Campionilor cu Steaua, în 1986, reușind același lucru și în 1991, dar cu Steaua Roșie Belgrad și tot așa au devenit publice detaliile aventurii membrilor trupei Phoenix, care s-au ascuns în boxele formației pentru a ieși ilegal din țară și a traversa Iugoslavia și mulți alții.
Lor li se adaugă sute și mii de români simplu, anonimi, care și-au riscat viața și libertatea pentru a fugi din România lui Ceaușescu folosind diferite metode, de la traversarea înot sau cu butelii de oxigen a Dunării, până la trecerea riscantă a graniței către Ungaria.
Dar, în mai 1971, șase români de etnie maghiară au avut un cu totul alt plan, unul aproape nebunesc și care, culmea, le-a reușit, punând pe jar autoritățile comuniste.
Citește și: Recunoașteți personajul? O mare campioană, colegă cu Nadia, acum antrenoare în SUA
Liderul grupului a fost Adalbert Moka, de 32 de ani pe atunci, originar din Marghita, județul Bihor. El a încercat inițial să viziteze legal ţările din Occident, dar de fiecare dată i s-a refuzat eliberarea unui paşaport.
Bărbatul s-a gândit la mai multe variante de fugă, printre care şi aceea de a trece Dunărea înot, deşi era infirm, pierzându-şi un picior în urma unui accident cu tractorul, dar riscurile ca să fie prins i s-au părut prea mari.
Apoi, s-a gândit să se ascundă în tren, dar a înțeles că nu exista colţ care să nu fie percheziţionat.
Un avion Iliușin din flota TAROM asemănător cu cel deturnat în 1971 - Foto: Facebook/TAROM
Dar ideea nonconformistă i-a venit atunci când a văzut la televizor o ştire despre deturnarea unui avion. Din acel moment, gândul nu i-a mai dat pace. „Ce-ar fi dacă mi-aş încerca şi eu norocul?”, și-a zis el. Și a trecut la fapte.
Toate detaliile aventurii incredibile a lui Moka și a tovarășilor săi a fost relatat de Erika Faber în cartea „Aripi frânte. Povestea singurei deturnări de avion reușite din România”, apărută în 2004.
Alături de Moka, la deturnare și fuga în Vest s-au mai aflat Robert Vamos, Alexandru Miheller, Ianos Weizer, precum și fraţii Ioan şi Iosif Papp.
Citește și: Recunoașteți personajul? Singurul român care a luat de 2 ori Cupa Campionilor. A fugit din țară
După ce au făcut rost de arme - două puşti de vânătoare cu ţevile retezate, un pistol şi două pumnale - au mers să-şi cumpere bilete de avion, planul inițial fiind să ajungă la Munchen, în Germania.
Cum toate locurile erau ocupate pentru data de 27 mai 1971, data aleasă pentru marea evadare - se părea că vor trebui să amâne.
Însă Moka, liderul grupului, a decis că trebuie să acționeze: era acum sau niciodată. Cu mari emoţii, în acea zi de 27 mai au plecat spre aeroportul din Oradea, având în vizor un o altă cursă aeriană, una care ajunge la Viena, în Austria.
Pe timpul lui Ceaușescu se dădeau pedepse grele pentru tentativa de fugă din țară
Moka a plecat alături de trei dintre ei pe un drum, iar ceilalţi doi urmau să ajungă pe altul, pentru a nu da de bănuit. Au comandat un taxi, la volanul căruia se afla Putyu Feher, un cunoscut de-al lor.
Pe drum i-au dezvăluit și acestuia planul pe care îl au, anume deturnarea un avion. „Vezi avionul acela?“, i-au spus ei când au ajuns în dreptul aeroportului, arătând un Iliuşin 14 (IL-14) pe pistă.
„O să-l deturnăm spre Viena şi avem nevoie de maşina ta. Totul este pregătit şi suntem hotărâţi să mergem până la capăt.
Dacă opui cea mai mică rezistenţă sau încerci să dai un semn ca să ne împiedici planul, te joci cu viaţa ta“, l-au ameninţat ei pe taximetrist, se arată ăn lucrarea menționată, conform historia.ro.
Deşi îi cunoştea de mulţi ani, lui Feher nu i-a venit să creadă la început că vorbesc serios. Omul şi-a dat seama că nu glumesc, după încordarea de pe feţele lor.
„Vezi, tu, Putyu, dacă ai fi în Vest, ai putea să-ţi conduci Mercedesul propriu, nu te-ai mai canoni cu un amărât de Moskvici“, au încercat ei să-l facă să li se alăture.
Citește și: FOTO 30 de ani de la tragedia TAROM de la Balotești. Cum au murit 60 de persoane și din ce cauze
Moka şi ceilalţi i-au cerut taximetristului să urce în spate, iar locul şoferului a fost luat de Weiser.
Planul lor era ca, după ce s-ar fi îmbarcat toţi pasagerii la bord, să ajungă cu maşina până aproape de avion, să se urce în el şi, prin ameninţare, să-l deturneze până la Viena.
Adalbert Moka, liderul grupului de șase - Foto: impact.ro
Numai că planurile le-au fost date peste cap. Din cauza tensiunii şi a nervozităţii, Weiser nu a mai avut răbdare şi a pornit motorul maşinii înainte ca pasagerii să se îmbarce.
Văzând maşina pornită, Vamos şi Iosif Papp, veniţi pe alt drum la aeroport, au început să alerge şi ei către avion.
Maşina s-a oprit la trei metri de aeronavă. Pasagerii de lângă avion s-au risipit speriaţi, când au văzut maşina care venea către ei, direct spre aeronavă.
Ceaușescu l-a grațiat pe liderul fugarilor după 12 ani de temniță
Moka a tras câteva focuri în aer, iar oamenii au început să strige speriaţi: „Teroriştii! Teroriştii!“. Paznicul de lângă avion nu a mai avut când să scoată pistolul din teacă. A fost dezarmat imediat.
Vamos a intrat în cabină, dar a ieşit în câteva clipe: nu era nici un pilot la bord. Apoi, au început să-i caute printre pasagerii de pe pistă.
Citește și: Vrei să ajungi pilot de avion? Te costă cel puțin 50.000€, dar salariul ajunge și la 250.000€ pe an
I-au găsit pe pilotul secund, pe mecanicul de bord şi pe telegrafist, apoi, sub amenințarea armelor, i-au silit să urce în avion.
Pe scaunul comandantului, care reuşise să fugă spre turnul de control, s-a aşezat pilotul secund.
Speriat, maiorul de securitate, care era prezent la orice zbor, a vrut să coboare din avion, dar Moka şi ceilalţi nu l-au lăsat.
Avionul s-a urnit cu greu, iar atorităţile au încercat să-l oprească aducând pe pistă o cisternă plină de combustibil, dar degeaba. IL-14 a reușit să decoleze, în ciuda rafalelor de gloanţe abătute asupra roţilor avionului.
Dar cei șase încă nu scăpaseră de probleme. Au fost încadrați aproape imediat de MIG-uri militare, iar pilotul avionului TAROM a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a nu ajunge la Viena.
După ce a luat legătura cu turnul de control, a intenţionat să aterizeze la Arad, apoi a spus că nu îi ajunge combustibilul.
„Nu ne credeţi proşti! Distanţa Oradea-Bucureşti este egală cu cea de la Oradea la Viena“, a tunat Moka.
O altă ameninţare s-a ivit în spaţiul aerian al Ungariei, când două avioane sovietice au încercat să-i intimideze în zbor. Până la urmă, pilotul le-a transmis că nu are de ales şi că trebuie să ajungă la destinaţia dorită.
După două ore de zbor tensionat, aeronava Tarom s-a oprit cu greu pe pista aeroportului din Viena, întrucât cauciucul roţii din faţă a explodat în timpul operaţiunilor de aterizare.
Cei şase fugari nu puteau ajunge la Munchen, aşa cum intenţionau. Autorităţile din Viena le-au spus românilor că nu au la dispoziţie un alt avion pentru a le satisface cererea, iar cel cu care veniseră avea nevoie de reparaţii la trenul de aterizare.
Li s-a promis, în schimb, că nu vor fi trimişi înapoi în România. În Austria n-au scăpat de procese pentru fapta lor, dar sentințele au fost incomparabil mai ușoare față de ce li s-ar fi întâmplat în România, dacă erau prinși.
Adalbert Moka, liderul grupului de fugari, a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare, iar ceilalţi au primit pedepse mai mici.
După ce au scăpat, s-au angajat pe unde au putut, ca muncitori, şi a început să le meargă foarte bine.
Dar, în țară, fuga celor şase români a înnebunit autorităţile comuniste. Familia lui Moka a fost ameninţată şi târâtă la interogatoriile Securităţii. Din fericire pentru membrii familiei, nimeni nu a ştiut nimic de planurile lui de a deturna un avion.
Însă, Moka nu putea să se bucure de ibertate așa cum ar fi dorit. Dorul de Irina, soţia sa, nu-i dădea pace.
Aşa se face că, în ciuda rugăminţii prietenilor săi, în 1975 a făcut un nou gest nebunesc: a încercat să revină în România, pentru a o lua şi pe Irina în Austria.
Dar, încă din Iugoslavia, el a fost prins de grăniceri şi trimis în România, direct în mâinile Securităţii. Judecat în lipsă, după fuga din 1971, el fusese condamnat deja la 23 de ani de închisoare.
Citește și: Care este cea mai bună companie aeriană din lume? Pe ce loc se află TAROM-ul românesc?
A urmat cea mai grea perioadă din viaţa sa. A fost închis la Gherla, apoi transferat la penitenciarul din Craiova. A stat vreme de 12 ani cu lanţuri la mâini şi la picioare, până în 1988.
Atunci, în urma unui ordin de amnistie dat de Nicolae Ceauşescu, celor care primiseră sentințe între 10 şi 25 de ani de închisoare li s-a anulat jumătate din pedeapsă, indiferent de faptele comise.
Moka a fost pus în libertate și n-a mai durat mult până la prăbușirea regimurilor comuniste, inclusiv în România.
În 1990, după Revoluţie, a plecat împreună cu soţia în Ungaria. A încercat să ajungă din nou în Austria, dar a fost dat jos din tren întrucât nu avea viză de intrare.
Alţii au vrut să treacă graniţa ilegal, pe jos, dar el a refuzat. Avea deja o vârstă, trecuse prin multe și nu mai putea să o ia de la capăt.
În privința membrilor echipajului aeronavei TAROM implicați în evenimentul din 1971, aceștia n-au scăpat de pedeapsa autorităților. Chiar în acel an, la 1 august, procesul lor s-a terminat, iar sentințele nu au fost blânde.
Cea mai mare pedeapsă a primit-o Nicolae Olteanu, maiorul de Securitate care era prezent în avion. El a fost condamnat la opt ani închisoare, potrivit sursei citate.
Lui i s-a imputat faptul că nu a controlat avionul înainte de urcarea pasagerilor, nu i-a însoţit pe aceştia la aeronavă, iar atunci când au trecut pe lângă el „infractorii“ cu maşina, nu a luat măsuri pentru a-i împiedica şi nu a folosit armamentul din dotare.
Când a văzut taxiul oprit atât de aproape de avion, comandantul avionului, pilotul Mihai Diaconescu, şi-a dat seama că se încearcă deturnarea lui şi a fugit în turnul de control al aeroportului, după care a baricadat uşa. Gestul său cauzat de frică l-a costat patru ani închisoare.
Nu a scăpat de proces nici Dumitru Puşcaşu, comandantul Aeroportului Oradea. El a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru că a permis pasagerilor să meargă la avion, deşi nu se terminaseră operaţiunile de pregătire a zborului.
Pilotul secund Cornel Vasile şi telegrafistul Mihai Ionescu, cei care au dus avionul până la Viena sub amenințare armelor, s-au ales și ei cu câte trei ani de închisoare.
Li s-a imputat faptul că nu au zăvorât uşile la aeronavă pentru „a amâna astfel posibilitatea infractorilor de a pune planul în aplicare”.
Așa s-a derulat singura deturnare reușită a uui avion din perioada României comuniste, una care a și distrus vieți, cariere, dar a și dat altora o nouă șansă la un alt destin, departe de Ceaușescu și de comunism.
