Bătălia după care Mihai Viteazul a pierdut Unirea Țărilor Române. Greșeala făcută de voievod în timpul luptei

Mihai Viteazul a rămas în istoria noastră drept cel care a înfăptuit prima unir ea Transilvaniei cu Țara Românească, dar și prima unire a celor trei Țări Române.

Pentru mulți, numele lui a rămas simbolul îndrăznelii și, la fel ca al lui Ștefan cel Mare, al victoriei în bătălii.

Dar marele voievod a pierdut unirea abia realizată după doar câteva luni, iar anul 1600 s-a transformat dintr-unul plin de glorie, în unul al agoniei și al pierderii tuturor celor trei tronuri.

526 de ani de la prima unire a celor trei Țări Române

La 27 mai/6 iulie 1600, Mihai Viteazul se autointituleaxă într-un hrisov „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei".

Înainte de asta, într-o luptă puțin menționată în istorie, de la Verbia - în apropierea râului Jijia - a zdrobit oastea domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă, care s-a refugiat în Cetatea Hotinului în așteptarea ajutorului polonez, potrivit adevarul.ro.

Era încununarea unui șir impresionant de victorii în bătălii importante pe care Mihai Viteazul - domn al Țării Românești din 1593 - le repurtase, începând cu cea de la Călugăreni din august 1595, în fața marelui vizir Sinan Pașa.

Cucerise Transilvania, zdrobindu-l pe cardinalul Andrei Bathory la Mirăslău, în 28 octombrie 1599, după care, la 1 noiembrie, intrase triumfal în Alba Iulia.

Citește și: Cum a scăpat Mihai Viteazul de execuție, înainte de a deveni domnitor? Legenda icoanei ce l-a ajutat

A urmat, după cum arătam mai sus, cucerirea Moldovei și realizarea primei uniri a celor trei Țări Române.

Nu discutăm motivele pentru care făcut acest lucru și care au rămas subiect de controversă inclusiv printre istorici.

Însă, la doar câteva luni după această imensă realizare, a urmat panta descendentă și trecerea de la extaz la agonie.

Iar totul a început din Ardeal. Pe 1 septembrie trebuia să se strângă Dieta la Sebeșul Săsesc spre a hotărî sumele necesare unei noi expediții militare împotriva Timișoarei.

Citește și: Când a apărut mita la români? Mihai Viteazul a plătit 1.500.000 de galbeni pentru a obține tronul

În loc să vină la locul fixat, nemeșii - proprietari de pământ de origine maghiară, fără titlu nobiliar - se strâng la Turda, proclamă stăpânirea lui Mihai în Transilvania drept nelegitimă și se răscoală, potrivit istorie-pe-scurt.ro.

Mihai Viteazul, înfrânt la Mirăslău, în septembrie 1600

Ei l-au ales drept conducător pe Ștefan Csaki, unul dintre cei care se bucuraseră de bunăvoința lui Mihai, dar care visa să-i ia locul n fruntea principatului.

cest lucru a dus, finalmente, la bătălia de la Mirăslău. Acolo, oastea voievodului - alcătuită în mre măsură din mercenari care nu fuseseră plătiți - a înfruntat armata nemeșilor la care s-au adăugat și forțele aduse de generalul imperial Giorgio Basta.

Mihai Viteazul se baza pe circa 12.000 de oameni, în timp ce inamicii aveau un total de18.000 de oameni, printre care se aflau 6.000 de cavaleri germani și flamanzi, purtători de armuri, precum și muschetari valoni și francezi.

Tocmai din cauza acestei inferiorități, domnul își alesese, întocmai ca la Călugăreni, o poziție strategică, bine apărată și care nu permitea o învăluire.

Locul se afla între Turda și Alba-Iulia, în fața satului Mirăslău, pe un loc îngust, cuprins între Mureș și dealuri, având în față pârâul Lapad, iar la flancul drept o pădure întărită cu șanțuri.

Basta care ocupase satul, își dădea seama de avantajul lui Mihai. A ataca însemna pentru el înfrângere.

De aceea, pe 18 septembrie 1600, Basta dă ordin trupelor sale să se retragă până acolo unde locul cuprins între Mureș și dealuri se lărgea, îngăduind o desfășurare completă a forțelor.

O capcană în care Mihai Viteazul a căzut nu e clar din ce motive, mai ales că se dovedise un mare strateg până atunci.

Crezând că dușmanul chiar se retrage, neobservând că era o mișcare înșelătoare, voievodul face greșeala să-și părăsească poziția avantajoasă și, urmărind pe Basta, iese în loc larg.

Asasinat, în august 1601 de oamenii generalului imperial Giorgio Basta

Aici, oastea lui nu va face față atacului frontal al cuirasierilor germani. Cavaleria se risipește, tunurile sunt pierdute în urma unei mișcări de învăluire prin flancul stâng, iar o parte din lefegii cazaci trec în tabăra adversă.

Mihai, al cărui moral era zdruncinat, nu poate să ăntoarcă situația precum la Călugăreni.

Văzând lupta pierdută și oastea risipită, trece cu calul Mureșul înot, însoțit de trei cazaci și purtând asupra lui steagul cel mare al oștirii. Tocmai pierduse Transilvania.

Apoi, pierde Moldova, fiind înfrânt, în bătălia de la Bucov din 20 octombrie 1600, de armata poloneză venită să-l reinstaleze pe tron pe Ieremia Movilă.

Citește și: Bătălia uitată a lui Mihai Viteazul. A adus prima unire a celor trei Țări Române. De ce e ignorată?

Mihai Viteazul încearcă să reziste atacului polon dat și asupra Țării Românești, însă și pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileștilor, Simion Movilă.

Nu trecuseră decât cinci luni de la acea primă unire a celor trei Țări Române că ea se destrămase în vânt. Și nici nu av ea să se mai împlinească decât 318 ani mai târziu.

Fostul domn e nevoit să plece și să caute ajutor la curtea imperială de la Praga, la împăratul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, cum era denumirea oficială a Imperiului Habsburgic pe atunci, Rudolf al II-lea.

Epilogul acestor încercări și străduințe este binecunoscut. Voievodul este ucis mișelește, pe 9 august 1601, în tabăra de lângă Turda, chiar de oamenii aceluiași general Basta.

În complicata ecuație politică imperială, acesta îi fusese din nou aliat lui Mihai, cu nicio săptămână înainte, în bătălia de la Guruslău, când îl înlăturaseră de la conducerea Transilvaniei pe Sigismund Bathory.

Dar toată căderea abruptă începuse o dată cu greșeala de tactică de la Mirăslău care i-a fost, finalmente, fatală marelui voievod.