Orașul din România ce a fost scufundat de Ceaușescu. Locuitorii, obligați să-și dărâme singuri casele. Motivul
Orașul din România ce a fost scufundat de Ceaușescu zace de peste 55 de ani sub apele lacului de acumulare al Sistemului Hidroenergetic de la Porțile de Fier I. Pentru construcția barajului, autoritățile comuniste au decis strămutarea locuitorilor, inclusiv a mormintelor rudelor.
Acum mai bine de 55 de ani, orașul Orșova era scufundat de Ceaușescu, iar locuitorii mutați într-o zonă învecinată, unde s-a construit Noua Orșovă, municiiul de azi ce face parte din județul Mehedinți.
Dramatica operațiune a fost motivată de construirea pe Dunăre a Sistemului hidroenergetic de la Porțile de Fier, în colaborare cu Iugoslavia de atunci.
Orșova, orașul scufundat la ordinul lui Ceaușescu
În unele lucrări ale scriitorilor din antichitate şi din evul mediu timpuriu (Ptolemeu, Ulpianus, Procopius din Cezareea) apar primele informaţii de natură geografică cu privire la defileul carpatic al Dunării.
Orșova veche, orașul de la poartă vestitelor Cazaneale Dunării, era construită pe locul unui castru român ridicat în anul 324 de împăratul Constantin cel Mare.
Era o cetate puternică, cu ziduri din piatră ce aveau 3 metri grosime, cu turnuri pătrate ce vegheau o mare parte din Defileul Dunării.
Ulterior, zona Orşovei a aparţinut regiunii Banatului, însă după organizarea administrativ- teritorială din 1968 toată regiunea a fost anexată judeţului Mehedinţi , care aparţine regiunii Oltenia, potrivit primariaorsova.ro.
Dar soarta orașului a fost pecetluită după ce Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito, liderul Iugoslaviei vecine, au luat decizia de a construi barajul de la Porțile de Fier din dorința de a obține independență energetică și de a facilita navigația pe Dunăre.
Cel doi s-au întâlnit de aproape 40 de ori în decurs de 14 ani, creionând o strategie comună ce se voia diferită față de politica Moscovei.
Apogeul colaborării dintre cele două state comuniste s-a materializat prin inaugurarea grandioasă a Sistemului Hidroenergetic Porțile de Fier I, la 16 mai 1972.
Proiectul colosal a costat exact 400.000.000 de dolari, uriașa investiție financiară fiind împărțită frățește și amortizată într-un timp record, de doar 3 ani.
La demararea lucrărilor, inginerii au stabilit că nivelul apelor va crește cu peste 30 de metri, ceea ce însemna că vechea Orșovă urma să fie acoperită complet de apă.
Locuitorii din Orșova Veche au fost strămutați în Noua Orșovă
Strămutarea locuitorilor din orașul vechi a început în 1968, iar în aprilie 1971 apele fluviului au acoperit zona.
Localnicii au fost obligați să își demoleze singuri casele pentru a recupera materialele de construcție, primind în schimb despăgubiri modice sau apartamente în blocurile „Noii Orșove”.
Dar una dintre cele mai dramatice relocări a fost cea a mormintelor, mii de foști locuitori ai așezării fiind înmormântați în acolo.
Citește și: 21 august 1968, momentul de glorie al lui Nicolae Ceaușescu. S-a opus invadării Cehoslovaciei de către URSS
Statul român a impus un calendar strict: localnicii aveau la dispoziție o perioadă limitată pentru a-și deshuma rudele. Mii de morminte au fost mutate în Noul Cimitir al Orșovei, situat pe deal.
Pietrele funerare au fost numerotate și transportate cu camioanele, într-o procesiune funerară uriașă care a durat luni de zile.
Pentru mormintele foarte vechi sau cele ale căror familii nu mai existau, s-au realizat gropi comune în zonele înalte.
O altă mare pierdere, menționată adesea alături de Orșova, a fost celebra insulă Ada Kaleh de pe Dunăre, paradisul turcesc aflat la doar câțiva kilometri în aval, care a fost scufundată odată cu orașul.
De asemenea, Cetatea Orșovei și fortificațiile austriece au dispărut și ele sub ape. Alte 11 localități mai mici au fost scufundate, Orșova fiind singura cu statut de oraș.
În ianuarie 2026, din cauza scăderii sezoniere a nivelului lacului de acumulare, din adâncuri au fost vizibile uneori fragmente din vechea așezare.
Citește și: VIDEO Ateul Ceaușescu și-a înmormântat părinții cu sobor de preoți. Imagini de colecție
Scafandrii care s-au scufundat în zona golfului Cerna relatează că se pot distinge încă fundațiile caselor, bordurile străzilor principale și gura de intrare a unor beciuri care au rezistat presiunii apei.
