Președintele SANITAS Iași, despre proiectul noii legi a salarizării: „Doctorii pot pierde câteva mii de lei”
Proiectul noii legi a salarizării a dus la nemulțumiri în rândul personalului din unitățile sanitare. Iulian Cozianu, președintele SANITAS Iași, a explicat, pentru Newsweek, care sunt principalele probleme semnalate de angajați și sindicate.
Cadrele medicale din sute de spitale din țară au fost luni, 20 iulie, în grevă de avertisment, în urma schimbărilor propuse în proiectul noii legi de salarizare. Sindicatele au avertizat că ar putea urma o grevă generală pe 28 iulie.
Iulian Cozianu, președintele sindicatului SANITAS Iași, a explicat, pentru Newsweek, că proiectul noii legi a salarizării duce la reducerea sporurilor pentru personalul care lucrează în condiții de risc, acordarea acestora doar unei părți dintre angajații aceleiași secții și pierderi salariale care pot ajunge până la 4.000 de lei în cazul medicilor și până la 1.000 de lei în cazul asistenților.
Totodată, Iulian Cozianu susține că plata muncii de noapte ar trebui majorată, deoarece sporul propus este prea mic, în condițiile în care Codul muncii permite acordarea unui spor de până la 100%.
Liderul SANITAS Iași atrage atenția că personalul din marile spitale, unde sunt tratate cele mai complexe cazuri și există cel mai mare volum de muncă, ajunge să fie remunerat mai slab decât cel din unitățile mai mici. El explică faptul că această situație este cauzată de actuala lege a salarizării, care plafonează valoarea totală a sporurilor la 30% din fondul de salarii al fiecărui ordonator principal de credite. Instituțiile care au în subordine mai multe spitale și secții cu sporuri ridicate ajung să acorde, de regulă, sporurile la nivelul minim pentru a se încadra în acest plafon. Noua lege nu rezolvă această problemă.
Cozianu avertizează și că sistemul sanitar se confruntă cu un deficit major de personal, de la medici și asistenți până la personalul auxiliar, după mai mulți ani în care angajările au fost blocate sau sever limitate.
Citește și: Grevă în spitale: angajații din sănătate opresc lucrul, iar din 28 iulie anunță grevă generală
Numărul de angajați care beneficiază de spor va fi limitat
Newsweek România: Care sunt nemulțumirile personalului din sistemul medical?
Iulian Cozianu: Sunt nemulțumiri acumulate de ceva vreme. Unele au apărut anul trecut, unele mai demult, cele mai vechi sunt legate de modalitatea de salarizare existentă în prezent, cu unele inechități vizibile. Unele sporuri se calculează la salariul din 2018, cum ar fi sporul acordat pentru munca prestată noaptea sau cel pentru gărzile medicilor.
Anul trecut a apărut o diminuare a sporurilor la maxim 300 lei pentru colegi care lucrează în sterilizare, în dermatologie, în explorări funcționale, colegii din Direcțiile de Sănătate Publică. Ulterior a apărut limitarea acordării indemnizației de hrană doar la cei care au venituri sub 6.000 lei. Au dispărut și voucherele de vacanță. Peste toate, la începutul anului, a apărut un act normativ care reduce cu 10% cheltuielile salariale, iar în sistemul sanitar, în mod particular pentru cei care lucrează în centrele de transfuzii, Direcțiile de Sănătate Publică, Institutul Național de Sănătate Publică și Institutele de Medicină Legală.
Acestea sunt nemulțumiri mai vechi sau acumulate în ultimul an de zile. Cea mai mare nemulțumire care ne-a și scos ieri în stradă este legată de proiectul noii legi de salarizare, o lege pe care statul român și-a asumat-o încă din 2021 prin PNRR că o va face. Acum, s-au trezit pe ultima sută de metri că trebuie să o facă, dar fără a respecta un principiu trecut în PNRR, respectiv că vor avea loc consultări cu partenerii sociali, adică cu sindicatele. Și ni se spune că pe repede înainte trebuie să o votăm în Parlament cât mai avem timp, ca să nu pierdem bani.
Proiectul acesta l-am văzut o dată în mai, prezentat de ministrul Pîslaru și evident că am atras atenția asupra unor lucruri pe care nu putem să le acceptăm, respectiv plata orelor în zilele de sâmbătă și duminică cu doar 10%, plata muncii noaptea cu un procent de 10%, niște grile de salarizare care vor duce la salarii de bază mult mai mici decât sunt în prezent, sigur, după spusele ministrului, compensate cu acele faimoase sume compensatorii.
Vineri a apărut ultima variantă a acestei legi care aduce o noutate: numărul de angajați care beneficiază de spor va fi limitat.
În sănătate apar patru categorii de sporuri: spor de până la 50%, spor de până la 30%, spor de până la 15% și spor de 5%. Sunt patru categorii de sporuri pentru muncă în condiții de risc.
Aceste categorii de personal au o limitare. Colegii care lucrează în Anestezie și Terapie Intensivă, Unități de Primiri Urgențe, Anatomie patologică, Psihiatrie, de regulă, au sporurile cele mai mari. Probabil și în viitoarea lege, că nu mai sunt nominalizate specialitățile, ei vor avea sporul de 50%.
Cum aleg eu într-o secție de Anestezie și Terapie Intensivă cine să beneficieze de spor? Nu vorbim de un premiu, un stimulent pe performanță pe care îl acorzi doar celor care performează. Acesta este un spor de risc. Riscul lucrând în același loc de muncă este la fel pentru toți. O astfel de inepție, că doar 10% din personalul dintr-o anumită specialitate va beneficia de spor, este ce a iritat cel mai mult.
Citește și: Regretul unui medic rezident după examenul pentru „Urgențe”: „Trebuia să plec” Doar 2 au promovat
Doctorii pierd între 1.000 și 4.000 de lei. Asistenții pot pierde de la 100 lei până la 1.000 lei
Newsweek România: Dintre categoriile de personal medical, cine va ieși în cea mai mare pierdere? Cu ce sume?
Iulian Cozianu: În general, cei care astăzi lucrează în sectoarele fierbinți: Anestezie și Terapie Intensivă, Unități de Primiri Urgențe, blocuri operatorii, psihiatrii, adică cei care astăzi au sporurile cele mai mari. Au toate șansele să piardă sume importante.
Doctorii pot să piardă și câteva mii de lei. Sigur, sumele pe care le-ar putea pierde diferă de la om la om, pentru că aici contează și vechimea lui și ce salariu are. Dar, repet, pot fi pierderi de la 1.000 lei până la 3.000, 4.000 lei, în cazul doctorilor.
Asistenții pot pierde de la 100 lei până la 1.000 lei. În vremurile acestea, nimeni nu vrea să piardă bani, ba din contră, oamenii așteptau să câștige. Oamenii ar fi așteptat ca legea asta să corecteze inechitățile existente.
Sporurile de risc se acordă între un nivel minim și un nivel maxim. Cum s-a stabilit acordarea acestor sume? Pur și simplu printr-un mecanism matematic.
Totalul sporurilor, pentru ordonatorul principal de credite, acesta fiind ministerul sau consiliul județean ori primăria, nu poate depăși 30% (n. red. din fondul de salarii de bază aferent ordonatorului principal de credite). Asta scrie în Legea salarizării bugetarilor.
Acolo unde, de exemplu, e un singur spital în subordine, cum ar fi, să spunem, la Vaslui, au putut să le dea sporuri la maxim, pentru că sporurile lor însumate cu sporurile altor bugetari din subordinea Consiliului Județean n-au depășit 30%. De exemplu, la Consiliul Județean Iași sunt șase spitale mari în subordine, cu UPU-uri, cu ATI-uri, cu sporuri mari. Ministerul Sănătății are 200 de spitale. Suma tuturor sporurilor depășea acest 30% și atunci li s-a acordat nivelul minim. De regulă, nivelul minim îl primesc unitățile din centrele universitare, unde e aglomerație de unități sanitare și nivelul maxim îl primesc cei din spitalele mai mici.
Însă, când vine vorba de performanță și de activitate, cazurile cele mai complexe și mai grele sunt în spitalele mari și cele mai ușoare sunt în spitalele mici. La remunerații e invers.
Asta era o inechitate pe care ne-am fi așteptat ca legea actuală să o rezolve.
Avem așteptări ca articolul care prevede că un procent limitat de angajați dintr-o specialitate sau dintr-o anumită secție beneficiază de spor să dispară. E o aberație, este, și discriminatoriu.
Ne așteptăm ca un pic grila de salarizare să mai crească, pentru că nu-i normal să-i dai omului sume compensatorii, ca și cum ar sta cu mâna întinsă, sumele compensatorii sunt ceva tranzitoriu.
Dacă tot acorzi banii aceia, dă-i sub forma unui salariu. Ne mai așteptăm ca, plata pentru gărzi, pentru sâmbete și duminici, pentru nopți, să mai crească pentru că e prea puțin ceea ce se acordă astăzi: 30% pentru sâmbete și duminici, în condițiile în care codul muncii prevede un spor de până la 100%.
O altă așteptare a noastră este deblocarea posturilor. O problemă la fel de gravă este lipsa de personal în sistemul sanitar, începând de la doctori și terminând cu manipulatorii care asigură curățenia, manipularea mărfurilor și a materialelor.
Ultimii 3 ani au fost cu blocarea angajărilor sau cu regula: îți pleacă șapte, aduci unul.
Grile diferite de salarizare, o soluție?
Newsweek România: Medicii din specialități precum Anestezie și Terapie Intensivă sau Unități de Primiri Urgențe vor câștiga mai puțin și știm că sunt niște specialități complexe, cu un volum mare de muncă. Vedeți o soluție să fie eliminate sporurile și medicii din aceste categorii să câștige din start mai mult?
Iulian Cozianu: Noi am mai avut discuții de-a lungul perioadei din 2021 și până în prezent privind o nouă lege de salarizare, au mai fost discutate variante de-a lungul vremii. Una dintre variante prevedea grile de salarizare diferite și sigur, e o idee foarte bună. Am discutat despre niște grile de salarizare diferite, în care specialitățile cu un volum de muncă și cu risc mai mare să aibă o anumită salarizare și specialități cu riscuri mai mici să aibă un alt nivel de salarizare. Am fi de acord și cu o astfel de variantă.
În 2018, pentru asistenți și doctori s-a acceptat ca toată creșterea salarială prevăzută de lege să fie într-o singură tranșă, respectiv în anul 2018, în condițiile în care pentru restul bugetarilor creșterea salarială s-a făcut în tranșe în următorii 4-5 ani. De ce? Pentru a stopa migrația personalului medical în străinătate. Și a avut efect. Numărul cadrelor medicale, a medicilor și asistenților, în principal, care au plecat din spitale a scăzut foarte, foarte mult. Astăzi, cumva suntem iarăși în situația asta, dacă oamenilor le umbli la bani, vor începe să-și caute variante mai bune și sigur vor depopula spitalele publice. Fie vor pleca în străinătate, fie vor încerca să plece în privat.
Newsweek România: Există și vreo parte pozitivă la această lege?
Iulian Cozianu: Da, partea pozitivă ar fi dacă n-ar fi aprobată, ar fi un lucru pozitiv.
Newsweek România: Ce mesaj aveți pentru decidenții politici?
Iulian Cozianu: Îi rugăm să se aplece asupra propunerilor pe care le facem. Îi rugăm să fie deschiși dialogului și propunerilor noastre și să înțeleagă că legile acestea trebuie făcute pentru oameni și nu doar pentru câștiguri. Câștigăm 700 de milioane dacă facem legea? Ok. Dar nu putem nenoroci 1.300.000 de bugetari. Eu așa văd lucrurile. Legile acestea trebuie să fie bune pentru oameni, în principal.
Sindicatele avertizează că pot intra în grevă generală pe 28 iulie
Newsweek România: S-a anunțat că va fi o grevă generală pe 28 iulie. Ce se va întâmpla atunci? Se va bloca sistemul complet?
Iulian Cozianu: Sistemul complet nu-l putem bloca conform legii dialogului social. De altfel, conform tuturor legilor dialogului social, din 1990 până în prezent, sistemul de sănătate publică este un sistem care nu poate face grevă în integralitatea lui. Noi suntem obligați prin lege să asigurăm o treime din activitate și tot ceea ce înseamnă urgență. Deci nu vom bloca sistemul în integralitate. Oamenii să se adreseze în continuare spitalelor, pentru că vor fi primiți și în măsura acelei treimi de activitate vom încerca să-i ajutăm. Îmi doresc din suflet să nu ajungem până acolo. Mai există o săptămână, în care, dacă avem înțelepciune, putem găsi variante pentru a nu escalada situația.
Colegii mei din București, când noi discutăm, sunt la o întâlnire cu reprezentanții Băncii Mondiale, cei care au consiliat Guvernul României în creionarea acestei legi și încercăm să le spunem care sunt neajunsurile pe care le-am sesizat noi în lege și să-i determinăm să accepte modificările pe care le-am făcut. Noi înțelegem că nu sunt bani, dar, pe de altă parte, am văzut cu toții în proiectul acesta de lege cum anumite categorii, de exemplu, parlamentari, miniștri, adjuncții Avocatului Poporului, primesc niște bani în plus și nu puțini, până la 1.000 euro în plus. Iar pentru unele categorii de doctori, că nu neapărat toți, poate vor fi și ai noștri care vor beneficia, avem calcule care arată că unii vor pierde.
Cum pot accepta ideea că unii vor pierde și doar conducătorii noștri mult iubiți vor câștiga? Sperăm că se va găsi suficientă înțelepciune și din partea noastră, și din partea celor care ne guvernează, încât să nu ajungem până la a întrerupe activitatea pe 28 iulie și repet, cu asigurarea unei treimi de activitate și în mod special a tuturor centrelor.