Guvernul ar putea plăti, în iulie, 1.000.000.000€ restanțe pentru judecători. Penalități: 9.000.000€/zi
Pe 9 iulie 2026, guvernul ar putea fi obligat printr-o decizie definitvă să plătească 1.000.000.000 euro restanțe către judecători. Dacă nu plătește această sumă, guvernul va fi penalizat cu 9.000.000 euro pe zi. Lia Savonea a inițiat demersul juridic.
UPDATE Guvernul a sesizat CCR în privința existenței unui conflict juridic între guvern și Înalta Curte.
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a învins Guvernul și ar putea să îl oblige la plata unor restanțe salariale de 1.000.000.000 de euro către judecători.
O parte din banii pentru restanțe au fost prinși în bugetul pe anul 2026. Dar, ulterior, Bolojan s-a răzgândit și a decis ca banii pentru restanțele judecătorilor să fie transferați pentru plata unor ajutoare la pensiile contributive. Suma a fost de 1,1 miliarde de lei.
Citește și: Un judecător CCR a încasat 30.000€ restanțe salariale. Câștigă 11.000€/lună din pensie și salariu
Guvernul ar putea plăti, din 9 iulie, 1.000.000.000€ restanțe pentru judecători. Penalități: 9.000.000€/zi
Motivul pentru care magistrații au de primit restanțe salariale o reprezintă o decizie a instanței:
Diferențele salariale se plătesc retroactiv.
„Decizia nr. 43/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost menită să clarifice interpretarea legii salarizării. Aceasta a stabilit că, în interpretarea art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al indemnizațiilor de încadrare pentru familia ocupațională “Justiție” “se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, (…) în măsura în care angajatorii nu au acordat deja această majorare”, potrivit Sindicatului Grefierilor.
Citește și: Victorie ! Cum a obținut un român încadrarea în condiții speciale de muncă și sute de lei în plus la pensie?
Unii dintre judecători au primit deja (o parte din restanțe). Spre exemplu, judecătorul Claudiu Drăgușin, care este și membru CSM, a primit în ultimii 3 ani restanțe salariale în valoare de 304.000 de lei, adică 60.000 de euro.
Citește și: Pensii, plătite din restanțele salariale ale magistraților. Judecătorul CSM Drăgușin a luat 60.000€ restanțe
Curtea de Apel a dat câștig de cauză magistraților
Înalta Curte a decis să atace decizia prin care guvernul Bolojan a ales să nu plătească anul acesta restanțe salariale pentru magistrați. Și a avut câștig de cauză în prima instanță.
„Prin Hotărârea nr. 141 din 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul României și Ministerul Finanțelor la emiterea actelor și efectuarea demersurilor bugetare necesare alocării integrale a sumelor, inclusiv prin rectificare bugetară, sub sancțiunea unei penalități și a unei amenzi”, arată Guvernul.
„Deși miza este una bugetară majoră, instanța a calificat cauza drept urgentă și a fixat un termen unic de judecată, reducând semnificativ termenele pentru depunerea întâmpinării și comunicarea actelor de procedură – aspecte pe care Ministerul Finanțelor le-a invocat ca atingeri aduse dreptului la apărare și la un proces echitabil”, arată Executivul.
Restanțele salariale pentru judecători, pe care Guvernul trebuie să le plătească, sunt de 4,8 miliarde de lei. Pe 9 iulie se judecă recursul.
Dacă decizia rămâne în vigoare, atunci Guvernul trebuie să plătească imediat restanțe de 4,8 miliarde de lei.
Pentru fiecare zi de întârziere Guvernul va plăti o penalitate de 9.000.000 de euro.
Merge Guvernul la CCR?
În document, Guvernul lasă de înțeles că va urma să sesizeze CCR privind un posibil conflict constituțional între Înalta Curte și Guvern.
„În opinia noastră, hotărârea ridică o problemă de ordin constituțional: o instanță obligă Executivul să modifice bugetul de stat, deși adoptarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului (art. 138 din Constituție), iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului, guvernată de oportunitate și de o marjă largă de apreciere, dar aceste aspecte intră în competența Ministerului Justiției.
Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice”, arată Guvernul.
Decizia de sesizare a CCR se va lua în ședința de guvern de azi.
