Profesorul Adrian Mitroi de la ASE laudă ideea emisiunilor de titluri de stat către populație, după modelul Japoniei, dar afirmă că rezultatele sunt modeste. Implementarea a durat prea mult, iar efectele macroeconomice sunt încă limitate.
Profesorul Adrian Mitroi de la ASE laudă ideea emisiunilor de titluri de stat către populație, după modelul Japoniei, dar afirmă că rezultatele sunt modeste. Implementarea a durat prea mult, iar efectele macroeconomice sunt încă limitate.
Rata anuală a inflației a ajuns la 10,4% în iunie 2026, iar cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la energia electrică, chirii, motorină și benzină, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.
Un foarte bun test de stres pentru creşterea preţurilor este ce se întâmplă acum cu preţul a două produse estivale foarte consumate: berea premium la 330 g şi îngheţata glazurată la baton.
Un apartament bun, de două camere, din Bucureşti, dintr-o zonă decentă a Capitalei, a ajuns să coste cam 80.000 €, de la 70.000 €, cât era în vara anului trecut.
6,3% a fost în luna mai inflaţia Bulgariei, cea mai mare din Zona Euro şi a doua din întreaga Uniune Europeană. Pe primul loc era România, cu 9,7%. Ce se aseamănă şi ce deosebeşte cele două state?
Cât se scumpeşte din cauza inflaţiei un coş zilnic de consum de 100 de lei, pe diferite produse afectate de inflaţie. De unde vin scumpirile, ca pondere de impact?
Banca Mondială anunță că creșterea economică globală încetinește la cel mai scăzut nivel, de la pandemie. Previziunile pentru acest an au fost retrogradate la 2,5%.
Banca Centrală Europeană a majorat joi ratele dobânzilor, devenind prima bancă centrală majoră care acționează pentru a controla inflația în creștere declanșată de războiul din Orientul Mijlociu. Vor fi prețuri mai mari la energie, alimente și alte bunuri.