Adrian Mitroi, profesor ASE: Titlurile de stat către populaţie, idee fabuloasă, rezultate modeste

Statul român a declanșat un program masiv de împrumuturi direct de la cetățeni. În 2025, Ministerul Finanțelor a atras de la populație un record istoric de peste 47 de miliarde de lei, iar anul acesta deja a atras 21,7 miliarde de lei.

Cifrele par impresionante, dar mecanismul ascunde o lentoare birocratică. Profesorul universitar Adrian Mitroi a explicat pentru Newsweek România că a propus această soluție de finanțare încă din anul 2011. Faptul că autoritățile au avut nevoie de aproape un deceniu și jumătate pentru a generaliza sistemul arată de ce reacția statului e mereu în urma pieței.

Pentru investitorul de rând, aceste instrumente de economisire sunt o alternativă viabilă la depozitele bancare clasice. Românii pot plasa capital în Tezaur și Fidelis, dar și în alte active, creându-și un portofoliu investițional diversificat. Totuși, impactul structural rămâne sub potențialul estimat inițial.

Adrian Mitroi, ASE: Titlurile de stat emise către populaţie, o idee fabuloasă

Există un program masiv de emisiuni de obligațiuni, care a adus un record istoric de bani împrutați de la populație, în ultimele 18 luni. Profesorul Mitroi spune că ideea e fabuloasă, dar realizarea - cu rezultate modeste, mai ales că a durat foarte mult până la implementare.

"În primul rând, rezultatele sunt modeste. Ideea este fabuloasă. Noi am discutat-o și am propus-o de 15 ani, dacă le ia 15 ani să o implementeze… fără doar și poate, în toate statele, substanțial și instituțional, și individual, populația trebuie să fie parte componentă a finanțatorului de deficit. Asta este foarte clar.

Banii, dacă nu-i pui acolo (n. red.: nu îi investești în obligațiuni), îi lași la bancă. Banca are cu totul alt model de business și îți va recompensa întotdeauna cu 2% - 3%, basta peste procentul câștigat la neimpozitare.

Citeşte şi: Titlurile de stat Fidelis emise în mai au fost listate la BVB, cu atragere de 717 milioane de lei

Deci, poți să-ți asumi, ca bancă, dar ai și titluri pe care le poți vinde și poți face orice combinație foarte bună de portofoliu investițional. Așa că viitorul este sigur, mai ales că ai scadențe pe toate maturitățile. Am văzut că, mai nou, Ministerul Finanțelor emite și la (n. red. maturităţi situate în) ani cu soț, și la ani fără soț.

Ai și capacitatea de a vinde pe Bursă, deci e un model de business foarte bun și pe partea instituțională. Mai ales că fondurile de pensii instituționale sunt undeva la limita procentului de achiziție pe care o pot face și pentru acțiuni, și pentru obligațiuni."

Citeşte şi: O veste bună și unea rea: Statul a lansat o nouă ediție de titluri Tezaur, dar dobânzile sunt mai mici

Spre deosebire de avertismentele analiștilor financiari, fenomenul de crowding-out – adică extragerea de lichiditate din piață, în detrimentul companiilor private – nu reprezintă o amenințare vitală, în viziunea profesorului Mitroi. Această evacuare a capitalului privat funcționează la procente prea mici pentru a sugruma IMM-urile.

Nu sugrumă dezvoltarea mediului privat

"Crowding-out-ul nu sugrumă la noi dezvoltarea mediului privat, pentru că noi operăm acest crowding-out în limita a 7% - 8%. El funcționează la cifre mici și atunci când ai o politică monetară funcțională. Noi avem o politică monetară înfundată, cu o diferenţă foarte mare între inflație, de 11%, și dobânda de politică monetară, de 6,5%, adică avem 4,5% procente acomodative.

Citeşte şi: Titlurile de stat Tezaur 2026, o soluție de investiții sigure? Ce dobânzi oferă statul la început de an

Economia nu reacționează nici în sus, nici în jos, substanțial, la manevrele monetare, mai ales că este puternic euroizată. Așa că manevrele pe lei... nu uitați că Banca Centrală manevrează pe lei. Pe euro, manevrează Banca Centrală Europeană.

Eu nu am fost niciodată un mare fan, decât al componentei de stabilization a BNR. Dar altceva... nu îi găsesc atât de multe merite Băncii Centrale. Meritul stabilității financiare însă este atât de mare, încât celelalte imputări pe care le-aș face sunt probabil prea puțin importante."

Concluzie. Așa cum am explicat în alte articole, dacă ești investitor privat, ca persoană fizică, pe titluri de stat ai profit real doar dacă cumperi în euro, nu în lei, din cauza erodării inflaționiste severe a monedei naționale. Pe de altă parte, cine își propune să câștige din astfel de obligațiuni trebuie să ruleze volume mari, pentru a obține un randament semnificativ.

Metoda statului de a se împrumuta prin Ministerul Finanțelor este una în regulă, perfect morală și fezabilă economic, însă cu o condiție: banii obținuți să fie folosiți exclusiv pentru investiții publice majore, capabile să ridice direct nivelul de trai al populației.

Asta înseamnă ca de exemplu șoferii români să nu-și mai distrugă suspensiile mașinilor personale pe drumuri sparte, ci să circule pe autostrăzi rapide, creând indirect condiții logistice pentru ca mediul de business autohton să prospere.

Din păcate, realitatea anilor trecuți ne arată că aceste zeci de miliarde de lei au fost înghițite de gaura neagră a deficitelor curente, cum este cel din bugetul de pensii. Strategia este profund greșită și toxică pe termen lung: iei bani cu împrumut, de la români, doar pentru a-i redistribui în consumul curent al altor români. Un carusel financiar periculos, complet nesustenabil.