joi 02 iulie
EUR 5.2359 USD 4.5875
Abonează-te
Newsweek România

Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR, susţin analiştii financiari

Data publicării: 02.07.2026 • 20:37 Data actualizării: 02.07.2026 • 21:31
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România - Foto: Facebook/Adrian Codîrlaşu
Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România - Foto: Facebook/Adrian Codîrlaşu

Evoluția ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea inflației, creșterea anticipațiilor inflaționiste și înăsprirea politicii monetare a BNR, au afirmat analiști financiari, în cadrul unei dezbateri publice.

'ROBOR, în aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns în toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, în condițiile în care inflația ajunsese la 16%. Deci, dobânzi reale negative, minus 8.

Au fost cele mai mici dobânzi reale. Când cineva acuză că au crescut dobânzile, de fapt au fost cele mai mici dobânzi reale, la jumătate față de inflație.

Fix în acea perioadă, Banca Națională a României crește dobânda-cheie de la 1,75% la 7%, o creștere de 5,25 puncte procentuale, aproape cât a crescut și ROBOR.

Evoluția ROBOR a urmat inflația și dobânda-cheie a BNR, susţin analiştii financiari

O creștere a ratei-cheie care s-a întâmplat în toate țările din lume, în peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul inflaționist amplificat de războiul din Ucraina și de distorsiunile din lanțurile logistice din perioada pandemiei', a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost președinte al AAFBR.

Potrivit acestuia, același fenomen s-a manifestat în toate economiile din regiune și la nivel global.

În același context, Guda a susținut că profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizată în raport cu dinamica creditării și cu costurile de finanțare, nu doar prin prisma nivelului dobânzilor, conform Agerpres.

Citeşte şi: Cât de mult au fost păcăliți românii cu ROBOR-ul? Un cunoscut profesor de economie vine cu explicații

„Adevărul economic este că profitul sectorului bancar a crescut datorită bazei, creditării companiilor și populației.

Doar în pandemie, când totul s-a blocat și statul a venit să restabilească încrederea între agenții economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei.

Citeşte şi: EXCLUSIV Comisia Europeană: DG Competition a fost în contact cu Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR

Știți cu cât a crescut soldul creditelor acordate companiilor din România în deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, în doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor”, a afirmat el.

La rândul său, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat că majorarea ROBOR a fost determinată de explozia anticipațiilor inflaționiste provocate de șocurile din energie după izbucnirea războiului din Ucraina.

„A început războiul din Ucraina și prețul gazului metan în Europa a explodat, de peste zece ori. Șocul de gaz s-a transformat într-un șoc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul.

Am avut simultan un șoc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electrică, gaz metan și petrol. Automat, anticipațiile inflaționiste au explodat. Și n-aveau cum să nu impacteze dobânzile”, a spus Codîrlașu.

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră