luni 17 august
EUR 5.2419 USD 4.5195
Abonează-te
Newsweek România

VIDEO Cum ne protejăm banii de inflație? Ce facem cu ratele, economiile și investițiile

Data publicării: 26.07.2026 • 06:30

Inflația și dobânzile ridicate îi obligă pe români să-și schimbe modul în care își administrează banii. Economistul Adrian Mitroi avertizează că riscurile cresc simultan pentru cei cu credite, economii concentrate într-o locuință și venituri dependente de un singur job.

Scăderea puterii de cumpărare nu se vede doar în prețurile de la magazine. Familiile care au credite pe termen lung pot ajunge într-o situație complicată, în care valoarea locuinței scade, dar datoria către bancă rămâne aceeași sau devine mai greu de suportat.

Adrian Mitroi atrage atenția că numeroase familii din România au cea mai mare parte a averii concentrată într-o singură proprietate, cumpărată printr-un credit ipotecar.

Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București Foto: Newsweek

Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice din București Foto: Newsweek

„Chiar dacă ai 80% dintre active în activul imobiliar, ai 90% din pasivul familiei în valoarea prezentă a acestui credit cu care ai finanțat achiziția. Și acest credit este atât de scump, încât stai și te întrebi: oare mai merită? Aș putea să vând încă acum la un preț măcar acoperitor?”, a explicat economistul.

Citește și: Cum îți protejezi banii de criză? De azi poți cumpăra titluri de stat Fidelis în lei și €

Riscul de a datora băncii mai mult decât valorează locuința

Dacă prețurile proprietăților scad, iar costul creditului continuă să crească, proprietarul poate ajunge în situația în care suma datorată băncii este mai mare decât cea pe care ar obține-o prin vânzarea casei.

„Dacă va continua această incertitudine, înseamnă că prețul activului meu va continua să scadă. Prețul pasivului, al creditului cu care mi-am luat acest activ acum mai ieftin, rămâne același. Ba chiar s-ar putea să crească. Și atunci rămâi în ceea ce se numește capital personal negativ, în care datorezi mai mult decât ai lichida dacă ai vinde acum acest activ”, spune Adrian Mitroi.

Citește și: Ministerul de Finanțe explică căderea leului: Instabilitatea politică împinge leul la minim istoric

Economistul nu recomandă însă vânzarea în grabă a locuinței. Soluția ar fi reducerea datoriei prin plăți anticipate, în măsura în care veniturile familiei permit acest lucru.

„Dacă ești în poziția aceasta, nu cred că soluția este să-ți vinzi casa. Dar soluția pe care o spunem noi, la finanțe comportamentale, este să pui cât mai mulți bani pentru plata în avans a creditului. Ea trebuie să fie prioritatea numărul unu, cel puțin a familiei”, afirmă Mitroi.

Economiile nu trebuie puse tot în piața imobiliară

O familie care deține deja cea mai mare parte a averii într-o locuință ar trebui să evite investițiile care depind de evoluția aceleiași piețe. Banii rămași trebuie împărțiți între active cu riscuri diferite.

„Prioritatea zero ar trebui să fie investirea banilor într-un mod mai diversificat. Deja tu ai investit: 80% din banii familiei sunt într-un singur activ imobiliar. Asta nu prea mai ai ce să schimbi mâine. Rămân 20%, foarte puțin”, explică economistul.

Printre variantele cu un risc mai scăzut, Mitroi menționează titlurile de stat. Pentru investițiile bursiere, recomandarea este alegerea unor sectoare cât mai puțin dependente de piața imobiliară.

„Cu foarte mare seriozitate și ambiție, ar trebui să investești eventual în alte investiții, cât mai puțin corelate cu piața imobiliară. Probabil active cu mai puțin risc, de genul titlurilor de stat, pentru că deja ai foarte mult risc la nivelul portofoliului personal”, spune Adrian Mitroi.

Pot fi luate în calcul și investiții în tehnologie, servicii medicale sau alte domenii care nu se mișcă obligatoriu în același sens cu prețurile locuințelor.

„Nu neapărat să faci mai mulți bani, ci să-ți reduci riscul. Asta vreau să spun”, precizează economistul.

Când o familie intră într-o situație financiară precară

În perioadele de incertitudine, familiile trebuie să-și cunoască exact cheltuielile și să reducă achizițiile care pot fi amânate.

„În contextul acestui risc, probabil că va trebui să reduci dramatic cheltuielile, cel puțin pe cele discreționare, pe care îți puteai permite să le amâni”, avertizează Mitroi.

Un indicator important este ponderea cheltuielilor de bază în bugetul gospodăriei. Atunci când alimentele, transportul și energia consumă mai mult de jumătate din venituri, marja de siguranță financiară devine foarte mică.

„Noi, în finanțele comportamentale, avem un prag în funcție de cât consumă o gospodărie pentru subzistență — alimente, transport, energie — și, dacă procentul acesta trece de 50%, înseamnă că gospodăria se află într-o situație financiară precară”, explică economistul.

Inflația îi afectează mai puternic pe cei cu venituri mici deoarece aceștia cheltuiesc o parte mai mare din bani pentru bunurile și serviciile care se scumpesc.

„Precaritatea situației financiare înseamnă că și inflația pentru cei săraci are dimensiuni mai mari. Pentru că ei consumă un procent mult mai mare din veniturile lor pe bunurile și serviciile inflaționiste”, spune Adrian Mitroi.

„Ține-te de jobul pe care îl ai”

Incertitudinea se extinde și asupra pieței muncii. Schimbarea rapidă a locului de muncă pentru o majorare salarială nu mai este la fel de sigură ca în perioadele în care companiile făceau numeroase angajări.

„Ține-te de jobul pe care îl ai. Încearcă să-ți mai dezvolți un set de abilități noi, care te-ar putea ajuta să găsești alte joburi”, recomandă economistul.

Mitroi avertizează că oportunitățile de angajare încep să se restrângă, iar familiile trebuie să ia în calcul atât riscul creșterii ratelor, cât și posibilitatea pierderii sau reducerii veniturilor.

„Nu se mai sare dintr-un job în altul ca altădată, pentru 10% în plus, când erau pline de oportunități. Lucrurile și din punctul de vedere al oportunităților de job încep să se arate din ce în ce mai neprietenoase”, spune acesta.

Ratele, rotunjite în plus sau plătite anticipat

Pentru cei care au posibilitatea să plătească anticipat, Adrian Mitroi recomandă rotunjirea lunară a ratei. Diferența poate părea mică, dar reduce treptat principalul și, implicit, dobânda totală achitată băncii.

„Eu, de exemplu, la cursul de finanțe personale, recomand cu tărie regula aceasta obligatorie: după ce îți plătești dobânda, cu seriozitate, rotunjești. Cât este rata la bancă? 425 de lei? Plătește 500 de lei, rotunjește la prima sută. Încearcă să-ți reduci puțin și din principalul pe care îl ai de plătit, și din dobândă, implicit”, explică economistul.

Mesajul său pentru familiile afectate de inflație este direct:

„Plătește creditele, pentru că sunt foarte scumpe. Înțelege-ți finanțele, ca să nu-ți pierzi printre degete banii pe care atât de greu i-ai economisit până acum și atât de bine i-ai chivernisit. Încearcă să găsești alte investiții, decorelate cu piața imobiliară.”

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră