Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este de acord cu premierul Ludovic Orban în legătură cu reforma Curţii Constituţionale a României (CCR). El susține că, uneori, „jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele".
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, este de acord cu premierul Ludovic Orban în legătură cu reforma Curţii Constituţionale a României (CCR). El susține că, uneori, „jurisprudenţa recentă a CCR îi ultra-activează competenţele".
Valer Dorneanu este șeful sporurilor din România. Numai din acest tip de venituri, președintele Curții Constituționale încasează, lunar, echivalentul a patru salarii medii pe economie. Sporurile se adaugă unui salariu de 6.000 de euro pe lună. Sporurile sunt 40% peste salariu.
Când a ajuns judecător la Curtea Constituțională, Valer Dorneanu nu avea niciun leu în cont și avea o pensie un pic mai mare decât media pe țară. După șase ani la CCR, Dorneanu se laudă cu venituri uriașe de ordinul sutelor de mii anual.
UPDATE. Legea privind tăierea cu 85% a pensiilor speciale a fost adoptată. Legea merge la promulgare. Forțele politice au ajuns la un consens privind impozitare pensiilor speciale.
Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, susține, într-o postare pe Facebook, că decizia CEDO care îi dă dreptate fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, în procesul cu statul român, reprezintă un cartonaș roșu devastator pentru președintele CCR, Valer Dorneanu.
Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, PS Damaschin Dorneanul, a anunţat, marţi, că ''nădăjduim să ducem Lumina Sfântă la biserici'' şi, dacă se dă aprobare, protopopii vor fi prezenţi la aeroport pentru a lua lumina, care va fi împărţită credincioşilor.
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a sugerat luni seara că președintele Klaus Iohannis l-ar putea desemna din nou premier pe Ludovic Orban, pentru că decizia de luni a CCR nu vizează o astfel de interdicție, ci se referă la forțarea anticipatelor.
Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, este unul dintre cei cinci judecători care au considerat că magistrații instanței supreme în stat, ÎCCJ, nu sunt calificați să judece faptele de corupție, iar procesele din primă instanță trebuie reluate.