Un nou studiu readuce în discuție rolul tehnologiei și al schimbărilor sociale în comportamentul generațiilor tinere, scrie Euronews.
Potrivit Oficiului Federal de Statistică al Germaniei, rata fertilității în 2024 a fost de 1,35 copii per femeie, în scădere cu 2% față de anul anterior. Pentru 2025, datele provizorii indică o nouă diminuare, până la aproximativ 654.300 de nașteri.
În ciuda declinului, dorința de a avea copii rămâne ridicată în rândul populației. O analiză a Institutului Federal de Cercetare a Populației (BiB) arată că femeile își doresc în medie 1,76 copii, iar bărbații 1,74.
În rândul femeilor, „decalajul de fertilitate” – diferența dintre numărul dorit și cel real de copii – a crescut la 0,41, dublu față de nivelurile recente.
Într-o analiză amplă publicată de Financial Times în mai 2026, este citat un studiu realizat de Nathan Hudson și Hernan Moscoso Boedo de la Universitatea din Cincinnati, care sugerează că smartphone-urile au accelerat declinul natalității în rândul adolescentelor la nivel global.
Cercetătorii susțin că, deși nu reprezintă singura cauză, tehnologia a avut un impact major asupra modului în care tinerii interacționează.
2007, anul care marchează o schimbare globală
Odată cu lansarea primului iPhone în 2007, rata natalității în rândul tinerelor de 15–19 ani a început să scadă abrupt la nivel global.
Analiza realizată pe date din 128 de țări cu sisteme sociale și economice diferite a evidențiat un tipar comun, corelat cu adoptarea smartphone-urilor la nivel local.
În Statele Unite, natalitatea la adolescente a scăzut cu 71% între 2007 și 2024, iar la femeile de 20–24 de ani cu 43%. În schimb, la femeile de peste 30 de ani, indicatorii au rămas stabili sau chiar au crescut.
„Observăm că fertilitatea la adolescente a scăzut cel mai rapid la nivel global”, a declarat Moscoso Boedo.
Mai puțin timp petrecut față în față, mai puține sarcini neplanificate
Mecanismul identificat de cercetători este de natură socială. Pe măsură ce smartphone-urile devin dominante în viața tinerilor, interacțiunile față în față se reduc, ceea ce scade implicit și probabilitatea unor sarcini neplanificate.
Citește și: Care este singura „localitate YouTube” din lume? Un sfert din populație lucrează cu platforma video
Datele American Time Use Survey arată că adolescenții americani petreceau în 2003 aproximativ 68 de minute pe zi în interacțiuni directe cu prietenii, față de doar 38 de minute în 2019.
În același timp, utilizarea ecranelor în scop recreativ a crescut de la 22 la 96 de minute pe zi.
Pentru a analiza cauzalitatea, cercetătorii au studiat și introducerea rețelelor 4G în SUA. În zonele unde 4G a fost implementat mai devreme, natalitatea adolescentelor a scăzut mai rapid. Un tipar similar a fost observat și în Anglia și Țara Galilor.
Studiul evidențiază în principal scăderea sarcinilor neplanificate la adolescente. La femeile de peste 25 de ani, care reprezintă aproximativ 80% din totalul nașterilor, impactul este nesemnificativ.
Astfel, cercetarea nu poate explica singură declinul general al natalității, ci mai degrabă un mecanism social punctual legat de comportamentul adolescenților.
Europa, sub pragul de înlocuire a populației
La nivel european, tendința este clar descendentă. În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, cu 3,3% mai puțin decât în anul anterior, potrivit Eurostat.
Rata medie a fertilității a coborât la 1,34 copii per femeie, față de 1,38 în 2023. Din 1964, când era 2,62, indicatorul s-a înjumătățit. Niciun stat din UE nu mai depășește pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie.
Valorile variază de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria. Dintre marile economii, Franța conduce cu 1,61, urmată de Spania (1,10) și Italia (1,18).
Țările nordice, mult timp considerate modele în materie de politici familiale, concedii parentale și egalitate de gen, înregistrează și ele scăderi semnificative ale natalității.
„Explicarea diferențelor dintre țări rămâne dificilă. Mulți dintre factorii care explicau odinioară variațiile par să fi pierdut din relevanță în ultimii ani”, a declarat dr. Julia Hellstrand de la Universitatea din Helsinki.
Sociologul Martin Bujard de la BiB afirmă că natalitatea din Germania a crescut după reformele de la începutul anilor 2010, însă în prezent factori precum costul locuințelor și inflația au un impact mai puternic.
Un studiu realizat de ifo Institute și Universitatea Stanford arată că în gospodăriile în care cel puțin o persoană lucrează de acasă cel puțin o zi pe săptămână, rata fertilității este cu 14% mai mare decât în cele fără muncă remote, potrivit Euronews
