Sistemul electric, în colaps, ca cel de pensii. Prosumatorii, o problemă. Șeful DEN explică

Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), entitate aflată sub umbrela operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, afirmă că sistemul electric al României riscă să intre în colaps, din cauza modului în care acesta a evoluat după Revoluție.

Citește și: De ce sistemul electric al României nu ține? Pe vremea lui Ceaușescu consumam 12.500 MW, acum 9.000

Interesant, șeful DEN, compară problemele sistemului electric al României cu cele ale sistemului de pensii, evidențiind principiul contributivității care, în cazul energiei, e dezechilibrat de creșterea numărului de prosumatori, al românilor cu panouri fotovoltaice care injectează curent în rețea.

Sistemul electric, în colaps, ca cel de pensii. Prosumatorii, o problemă. Șeful DEN explică

Scăderea masivă a industriei și a ponderii acesteia în consum a fost prima schimbare majoră după 1990, România fiind o țară energofagă, dar primul fenomen semnificativ din sistemul energetic a fost cel al regenerabilelor, în special în perioada 2009 – 2013, cu apariția centralelor eoliene.

„Dezvoltarea sistemului nemaifiind dictată de o gândire centralizată, strategică la nivel național, ci a fost dictată de dezvoltări individuale, de evoluții particulare, bazate pe decizii comerciale ale entităților private.

Un prim impact l-a avut instalarea unei puteri de vreo 2.800 MW în centralele electrice eolienele din zona Dobrogea – Bărăgan, care pe lângă cele două unități de la Cernavodă, care mai înseamnă 1.400 MW, atunci când bate vântul face ca rețeaua electrică din zona Dobrogea și zonele limitrofe, Bărăgan și către Moldova, să se congestioneze”, a explicat șeful DEN.

Citește și: Cât va costa curentul la iarnă pentru un apartament și o casă? Care furnizor are tariful mai mic?

„Am asistat practic, începând cu anul 2009, la apariția celui de-al doilea pol mare de producție de energie electrică, ceea ce a făcut ca încărcările rețelelor electrice, a liniilor electrice de transport să crească din ce în ce mai mult”, a adăugat acesta.

După aderaraea României la blocul comunitar și apariția pieței unice a energiei, creșterea necesității de interconectare la granițe a adus noi provocări pentru rețeele.

„Un nou fenomen a început să aibă o pondere foarte, foarte mare începând, să spunem, cu anii 2010 – 2015 este piața de energie electrică, piață care are ca și cerință majoră dezvoltarea interconexiunilor, a capacităților transfrontaliere.

Este foarte important de știut că, pe lângă apariția centralelor electrice regenerabile eoliene, pe zona Dobrogea, cu concentrarea lor pe o zonă restrânsă, pe un areal mic ca suprafață, un alt fenomen cu impact asupra funcționării sistemului a fost dat de creșterea și de aceste cerințe de creștere a capacităților transfrontaliere”, a mai spus șeful DEN.

Iar, în ultimii ani vorbim, de centralele fotovoltaice și de prosumatori.

Primul val de centrale fotovoltaice a fost în perioada anilor 2011 – 2013 și atunci s-au pus în funcțiune aproximativ 1.300 – 1.400 MW și prosumatorii, în 2022 primii și, apoi a doua generație de centrale fotovoltaice.

Avantajul este, spune Virgiliu Ivan, că fotovoltaicele din al doilea val sunt mai bine distribuite pe teritoriul României, prosumatorii sunt prezenți în toată țara, nu numai pe anumite zone.

Citește și: Românii pot compensa energia produsă la o locuință cu facturile de la alte adrese. Legea, adoptată

Prosumatorii produc mult ziua și zero noaptea

Potrivit șefului DEN, sunt câteva probleme, provenite din faptul că nu au avut niște restricții în funcționare în anumite situații, ceea ce face ca acestea să aibă impact negativ asupra funcționării rețelelor electrice și a sistemului energetic în ansamblu.

De exemplu, în afară de excedentul de energie electrică, apare problema nivelului de tensiune.

„Poate că o prevedere legală ca și ei să participe la reglajul de tensiune în sistem, chiar la nivelul de tensiune de 0,4 kV, la care sunt racordați, ne-ar fi ajutat și pe noi, și pe operatorii de distribuție și atunci impactul ar fi fost mult mai scăzut.

Altă cerință, de exemplu, este că nu s-au dezvoltat concomitent sau, cel puțin în ultima perioadă, cu stocare de energie electrică și de aici încolo ar trebui ca toate programele acestea la nivel național, de dezvoltare de instalații de prosumatori să conțină obligatoriu și stocare, pentru că producția lor este mare pe timpul zilei, iar seara aportul lor este zero.

Dacă ar veni și cu sisteme de stocare, ar ajuta în sensul în care o parte din consumul de energie electrică ar fi asigurat din producția proprie, din bateria care se instalează în același loc cu panourile fotovoltaice.

Citește și: Electrificare și panouri fotovoltaice? Da. Dar rețelele nu țin. Olanda raționalizează curentul

Poate că trebuia acordată și o limitare în ceea ce privește puterea instalată la prosumator, corelată cu consumul individual”, explică șeful DEN.

Provocarea în acest caz este că, în general, energia regenerabilă este impredictibilă, este volatilă și este nevoie de aplicații de programe de prognoză, care bineînțeles că au o acuratețe mai bună sau mai rea în anumite situații.

„Pentru aceasta trebuie să dispunem de rezerve în sistem, fie la creștere, fie la reducere de putere, care să preia variațiile respective, pentru că una dintre obligațiile pe care le avem ca operator de transport și sistem, care funcționează interconectat este de realizare permanentă a echilibrului între producție, consum și soldul transfrontalier.

Deci, noi trebuie să funcționăm echilibrat în raport cu celelalte țări cu care funcționăm interconectat sincron în Europa”, a subliniat Virgiliu Ivan.

Sunt și situații, cum e vara, pe timpul zilei, când este soare, când avem excedent foarte mare de energie electrică.

„Anul trecut s-a văzut că excedentul acesta a condus la prețuri în Piața de Echilibrare foarte mari, la dezechilibre, costuri cu dezechilibrele foarte mari.

De aceea spun că această dezvoltare a prosumatorilor are și avantaje, dar și dezavantaje, iar de aici încolo consider că e nevoie de dezbatere și de impunerea, prin lege, a anumitor condiții, restricții.

Nu se poate într-un sistem să se injecteze fără limită, fără răspundere. Aceasta ar fi principala provocare pentru prosumatori”, spune șeful DEN.

Pentru centralele fotovoltaice, provocările sunt în piață, pentru că ele trebuie să funcționeze după cerințele pieței de energie electrică și, atâta timp cât răspund comercial, nu ridică probleme speciale. Sunt și alte aspecte tehnice, deoarece au impact în funcționarea sistemului, conduc la instabilitate, la reducerea inerției sistemului, de exemplu.

„Provocarea cea mai mare a sistemului este dată de creșterea destul de accelerată a producției regenerabile, care înseamnă în special volatilitate, impredictibilitate în funcționarea sistemelor și piața de energie electrică, care ne cere ca permanent să creștem capacitățile transfrontaliere, capacitatea de interconectare, pentru a putea permite tranzite de energie electrică. Este vorba despre obiectivul Uniunii Europene de a avea o piață unică de energie”, precizează șeful DEN.

Acest obiectiv înseamnă să poți vinde sau cumpăra energie electrică indiferent de locația geografică, indiferent de țara în care funcționezi, în care ești racordat, deci să nu mai existe nicio barieră, similar Schengenului, în fața tranzitului energiei energia electrice, care, să spunem, ar putea ajunge din Spania către România sau din România către Spania și Portugalia.

Comparația sistemului electric cu cel de pensii

șeful DEN susține atragerea de consumatori cu valoare adăugată.

„Dacă vorbim de consum, trebuie să vorbim obligatoriu de consumator. Toate aceste investiții în sistemul electroenergetic sunt plătite de către consumatori și trebuie să avem grijă de consumatori.

Și când zic consumatori, nu mă refer la noi, ca persoane fizice, mă refer, în special, la consumatorii industriali, pentru că de acolo vine creșterea economică: locuri de muncă, venituri, dezvoltare locală sau națională.

Degeaba crește consumul individual casnic, dacă nu apare și o tendință, o creștere economică care să ducă la apariția de noi consumatori”, consideră șeful DEN.

Potrivit acestuia, toate investițiile care se fac în producția de energie electrică – centrale electrice, eoliene, fotovoltaice, centrale pe gaze naturale care apar, dezvoltările de rețele, de distribuție și de transport – au costuri care sunt suportate și vor fi suportate de către consumatori.

„Dacă baza acesta a consumatorilor se reduce, atunci și impactul individual al fiecărui consumator va crește. Politicile statului ar trebui să vizeze, în special, atragerea de consumatori, de consumatori industriali, de locuri de muncă, de bani la bugetul de stat sau la bugetul local.

Deci dacă nu apar consumatori de energie electrică, toate aceste investiții vor fi greu de suportat de către un volum de consumatori din ce în ce mai mic”, a subliniat Virgiliu Ivan.

În acest context, șeful DEN a revenit la subiectul prosumatorilor, precizând că o dezbatere foarte serioasă și care trebuie generată este legată de faptul că apariția prosumatorilor a făcut ca plata tarifelor de rețea – de distribuție, de transport – contribuția la aceste plăți să fie din ce în ce mai redusă, prin faptul că, în prezent, tariful de rețea, de distribuție și de transport, se aplică la cantitatea de energie electrică consumată.

„Or, dacă fiecare dintre noi devenim prosumatori și nu mai preluăm energie electrică din rețea, nu mai plătim taxe, toate aceste investiții vor fi suportate de o bază de consumatori din ce în ce mai mică.

Este același lucru ca la sistemul de pensii: pe măsură ce se reduce numărul de locuri de muncă și scade contribuția la bugetul de asigurări sociale, cu atât statul va avea probleme mai mari în asigurarea veniturilor pentru plata pensiilor.

Același lucru se întâmplă și în cazul rețelelor electrice: prosumatorii aproape că nu mai plătesc tarife, deși ei sunt racordați la rețea și aici cred că ar trebui să vină prima modificare din modificarea tarifului și care ar trebui să fie unul binom, anume o componentă fixă dată de faptul că ești racordat la rețea, că ai solicitat o anumită putere a fi consumată sau injectată în rețea și o altă componentă dată de consumul și producția de energie electrică”, a declarat Virgiliu Ivan.

Șeful DEN amintește că pentru un operator de rețea nu este nicio diferență între un consumator pur, care nu are și o instalație de producere a energiei electrice și un prosumator.

„Faptul că ești racordat la rețea, că beneficiezi de serviciul rețelei electrice impune, în opinia mea, să și plătești acest serviciu.

Dacă plătesc doar cei care nu sunt prosumatori, efortul lor va fi din ce în ce mai mare.

Operatorul de rețea de distribuție, dacă are un incident, la fel intervine și pentru un consumator și pentru un prosumator.

Deci nu se poate să nu iei în considerare aceste mecanisme și în perioada următoare este necesar să se corecteze aceste aspecte.

Toți prosumatorii sunt racordați la rețea, ceea ce e un avantaj, pentru că, neracordat la rețea, un prosumator n-ar putea funcționa.

Mai sunt unii cu baterii, care mai pot rămâne pe alimentarea din baterie, dar majoritatea nu pot rămâne și nu toate bateriile, sunt doar câteva tipuri de baterii, de invertoare care pot asigura funcționarea independentă de rețea”, a subliniat șeful DEN.