Mere, pere, cireșe, caise, struguri, puține și scumpe în România anul acesta. Producătorii cer ajutor statului

Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli 'FRULEG- RO' solicită intervenția urgentă a autorităților pentru compensarea pierderilor din sectorul horticol, având în vedere că valurile succesive de îngheț din această primăvară au afectat aproape întreg teritoriul României și au provocat pagube majore culturilor pomicole și viticole, punând în pericol viabilitatea economică a numeroase exploatații agricole, informează Agerpres.

Citește și: Un nou raport dezvăluie că aproape 1.900 de soiuri de fructe sunt amenințate cu dispariția. De ce?

Mere, pere, cireșe, caise, struguri, puține și scumpe în România anul acesta. Producătorii cer ajutor statului

'După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii (cais, piersic, nectarin, cireș, vișin, măr, păr, struguri de masă) se află astăzi în pericol de a-și pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploatații horticole, continuarea activității este imposibilă. Asociația FRULEG solicită de urgență intervenția autorităților în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât și din fondul de risc constituit prin reținerea a 3% din plățile directe din Pilonul I și gestionat de APIA', se arată într-un comunicat al organizației transmis vineri de președinte organizației, Lucian Florea.

Asociația susține utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, astfel cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023-2027.

Citește și: Grădina Edenului în curtea unui român. Cum a reușit să cultive fructe exotice la minus grade Celsius

'Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producție cauzate de factori climatici și poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene', se menționează în comunicat.

Gravitatea situației este accentuată de faptul că nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig și îngheț care au afectat, pe rând, aproape întreg teritoriul României.

Potrivit sursei citate, primul val important de frig, din noaptea de 8 spre 9 aprilie, a lovit în special Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul și numeroase zone montane și depresionare, în timp ce sudul extrem al țării, litoralul și estul Dobrogei și părți din Moldova de est au fost mai puțin afectate. În nopțile următoare, între 10 și 13 aprilie, înghețul s-a extins și s-a menținut asupra unor areale vaste din nordul, centrul și vestul României, inclusiv în Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic, în timp ce sudul țării și litoralul au fost relativ mai puțin expuse.

Reprezentanții asociației afirmă că un nou val de frig a revenit în nopțile de 21/22 și 22/23 aprilie, afectând din nou Transilvania, Crișana, Maramureșul, vestul și nord-vestul țării, precum și zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. În sudul și sud-estul extrem al țării, temperaturile au fost, în general, mai puțin agresive.

De asemenea, episoadele de îngheț au continuat și spre finalul lunii aprilie, inclusiv în noaptea de 26 spre 27 aprilie, când au fost afectate Transilvania, Maramureșul, Crișana, părți din Banat, precum și zone importante din Moldova centrală și din regiunea deluroasă și depresionară a țării. Din nou, Lunca Dunării, litoralul și unele areale sudice au fost mai puțin expuse.

Temperaturile negative s-au manifestat chiar și la final de aprilie și început de mai, în nopțile de 30 aprilie/1 mai și 2/3 mai, mai ales în centrul și nordul țării, în Transilvania, Moldova, Subcarpați și în numeroase zone deluroase și depresionare.

Persistența acestor episoade până la începutul lunii mai a evidențiat caracterul excepțional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenței riscului de îngheț, au transmis reprezentanții asociației.

În concluzie, președintele Asociației FRULEG subliniază că episoadele succesive de îngheț au afectat aproape întreg teritoriul României, cu excepția unor areale limitate din sudul țării, din Lunca Dunării, din estul și sud-estul Dobrogei, precum și, local, din nordul extrem al Moldovei, care au rămas mai puțin afectate în anumite intervale.

'FRULEG va continua să centralizeze date de la membrii săi și să susțină ferm interesele producătorilor de fructe și legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate', a transmis președintele organizației, în comunicatul citat.

De altfel, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, declara în urmă cu două zile că temperaturile scăzute din această perioadă au afectat pomicultura în aproape toate județele țării, în timp ce, în cazul culturilor de câmp, nu au fost semnalate până acum probleme care să provoace îngrijorare.

'Am avut săptămâna trecută o discuție cu direcțiile agricole. Din rapoartele pe care le-am primit în cadrul acelui zoom, culturile de câmp nu arată rău. Spre surprinderea mea, provin dintr-o zonă unde este secetă de 6-7 săptămâni, unde practic n-a plouat.

În majoritatea țării avem precipitații suficiente pentru a avea culturi bune.

Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare județ unde există pomicultură, au afectat producția și probabil vor fi consecințe destul de severe pe această temă.

Deci, cele mai multe probleme au fost raportate în pomicultură.

La celelalte culturi de câmp încă n-am văzut rapoarte care să ne îngrijoreze', a declarat, pentru Agerpres, Tanczos Barna.

El a explicat că încălzirea globală nu va însemna doar căldură excesivă, ci și fluctuații de temperatură care vor pune la grea încercare atât fermierii, cât și cetățenii.