Mugur Isărescu a prezentat, joi, raportul asupra inflaţiei pe trimestrul 1 al acestui an.
"Avem începând cu iulie 2021 o creştere extrem de rapidă a preţurilor, ceea ce reflectă un şoc puternic sau un fenomen de criză, înseamnă o creştere într-o perioadă scurtă, bineînţeles că reflectă un fenomen advers cu totul şi cu totul deosebit.
În spatele acestei creşteri a preţurilor de consum din România, ca şi din mai toate ţările europene, este o creştere a costurilor de producţie şi, în special, a costurilor cu energia, deci a preţurilor la energie. Toate formele de energie, inclusiv combustibilii.
Se mai adaugă, tot pe partea de costuri, adâncirea sincopelor din lanţurile internaţionale de valoare adaugată cauzate de sancţiuni, reticenţa companiilor vizavi de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în trimestrul 1”, a precizat Isărescu.
Citește și: O familie dă 75 lei în plus pe carne în 2022. Pe cartofi - 60 lei. Coșul minim are 34 de produse
El a menţionat că au fost şi câteva episoade de panică în primul trimestru al acestui an.
"Avem, de asemenea, şi câteva episoade de panică, le-am trăit cu toţii, nu le dezvolt.
A fost un început de panică calmat, dar a durat vreo două săptămâni pe piaţa valutară, în special pe piaţa caselor de schimb valutar, din motive de lipsă fizică de bancomate, altminteri cursul am reuşit să îl ţinem stabil.
Dar a fost panică şi în ceea ce priveşte unele alimente, în special uleiul comestibil şi carburanţii”, a explicat guvernatorul BNR.
Suntem o economie deschisă, nu mai stabilim prețul la petrol, energie, gaze naturale. Nu noi stabilim aceste preturi.
Suntem sub impactul lor pentru ca am deschis economia din 1990. Nu avem cum să o protejam decât cu subventii.
Dacă vrei cu subventii ai nevoie de o situație fiscala buna", a afirmat guvernatorul BNR.
Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația e caracteristică perioadelor de criză. E de înțeles. Autoritățile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înțeles și eu mesajul.
Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu. Deci e un sfat bun. Exagerările sunt specifice dar nu fac bine.
Investitiile merg, dar nu fantastic. Constructiile sunt afectate de costul materialelor de construcții. Constructorii se plâng de acest lucru. Ai și ei dreptatea lor.
"Sunt majorări de amploare. Dacă ar fi fost numai ţiţeiul sau numai electricitatea… s-au cumulat toate, energie electrică, gaze naturale, într-adevăr aici par să fie mai mici la gaze naturale, dar având în vedere dependenţa multor economii europene de gaze naturale impactul a fost şi este major.
Suntem o economie deschisă, nu noi stabilim preţurile la energie, la petrol, la gaze naturale şi este bine când discutăm în public ca s-o spun aşa direct să ne vedem şi lungul nasului.
Nu noi stabilim aceste preţuri. Suntem sub impactul lor pentru că am deschis economia de mai mult de 30 de ani.
Din 1990 nu mai avem o economie închisă şi nu avem cum să o protejăm decât cu subvenţii”, a explicat Isărescu.
El a precizat că, dacă vrei să protejezi economia cu subvenţii, trebuie să ai o situaţie fiscală solidă.
"Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României.
Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri.
Faptul că depindem mai puţin de gaze naturale şi petrol din străinătate din mai ales din Rusia ne ajută în bună măsură, dar nu suficient ca să contracarăm impactul.
Nu suntem indepedenţi nici la gaze naturale, nici la petrol. Din această cauză uitaţi cum s-au dus preţurile la combustibili, la carburanţi, cu deosebire în ultimele zile la motorină”, a mai transmis Isărescu.
Citește și: Bulgaria va trece la moneda euro din ianuarie 2024. România nu are nicio perspectivă în acest sens
