Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, de la 8,35% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,33%, cele alimentare cu 8,84%, iar serviciile cu 6,08%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, susține că inflația este un fenomen general global, iar creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune, România aflându-se la jumătatea clasamentului ţărilor din UE din punctul de vedere al creșterii inflației.
ANALIZĂ Dolarul puternic, progresul negocierilor de război și scăderea consumului ieftinesc petrolul
"În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluţiile inflaţiei, cursului de schimb şi capacitatea statului român de a gestiona situaţia financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de ultimele evoluţii.
Cum se poziţionează inflaţia din România în contextul global? Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global. Creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%.
Suntem, împreună cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE", a arătat Dan Suciu, într-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro.
În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor în raport cu inflaţia, el afirmă că există o corelaţie directă între creşterea inflaţiei şi a dobânzilor şi de aceea dobânzile s-au majorat peste tot în lume.
Dobânzile continuă să fie mult sub rata inflaţiei
"În România, dobânzile continuă să fie mult sub rata inflaţiei. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni 4,52%, deci aproape jumătate din rata inflaţiei. Deoarece creşterile de inflaţie şi dobânzi au loc peste tot în lume, singura comparaţie care se poate face este cât de real negativă este rata dobânzii în diferite ţări. La 2-4 % dobândă real negativă suntem tot pe la mijlocul clasamentului între ţările UE, deci nu se poate spune că a avut loc o creştere exagerată de dobândă", consideră Dan Suciu.
De asemenea, el menţionează că deşi dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci şi în regiune, chiar într-o măsură mai mare, şi nu reprezintă o scădere a încrederii în statul român.
"De exemplu, ecartul la dobânzile obligaţiunilor guvernamentale româneşti cu scadenţă la 10 ani faţă de cele similare maghiare şi poloneze s-a redus faţă de sfârşitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. În ultimele două luni, statul român a rambursat două împrumuturi substanţiale, angajate în trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate în dolari SUA, cu scadenţa iniţială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominată în lei, cu scadenţa iniţială de 5 ani, în valoare de 10,5 miliarde lei. Dacă nu exista încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursările s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina care a adus multă tensiune şi volatilitate în pieţele financiare internaţionale", a subliniat Suciu.
El precizează că BNR şi Ministerul Finanţelor deţin, atât împreună, cât şi separat, un set variat de instrumente prin care pot răspunde eficient pentru atenuarea efectelor negative şi depăşirea situaţiilor sensibile. Împreună cu băncile comerciale, cele două instituţii colaborează în condiţiile prevăzute de lege şi de regulamentele specifice. Pe acest canal, Ministerul de Finanţe s-a putut împrumuta în mod curent. Aceasta, în condiţiile în care conflictul din Ucraina a coincis cu o perioadă de criză energetică în plină manifestare şi de creştere a presiunilor inflaţioniste.
Leul, relativ stabil în comparație cu alte monede din regiune
"Leul a fost relativ stabil în această perioadă pe piaţa interbancară, în timp ce alte monede din regiune - forint, zlot - au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la începutul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul 8,6%.
Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piaţa caselor de schimb valutar la cumpărarea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva - de o cerere crescută de bancnote în valută, de bani fizici, şi nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis. Această presiune a scăzut pe măsură ce s-a răspuns cererii existente prin punerea la dispoziţie de bani fizici, odată ce aceste bancnote au fost aduse din străinătate şi distribuite celor care le căutau.
Situaţia de la casele de schimb nu a influenţat semnificativ evoluţia cursului de schimb pe piaţa interbancară. De altfel, la sfârşitul săptămânii trecute, tensiunea s-a redus substanţial şi la casele de schimb valutar", a mai scris Dan Suciu.
Câştigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 4,7%, la 3.698 lei, faţă de decembrie 2021
Câştigul salarial mediu net s-a ridicat în luna ianuarie la 3.698 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 181 lei (-4,7%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (8.940 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.047 lei), arată datele publicate de INS.
”În luna ianuarie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 6.031 lei, cu 296 lei (-4,7%) mai mic decât în luna decembrie 2021. Câştigul salarial mediu net a fost 3.698 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 181 lei (-4,7%). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8.940 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.047 lei)”, arată datele INS.
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,9%.
Indicele câştigului salarial real a fost 100,5% ȋn luna ianuarie 2022, față de ianuarie 2021
Indicele câştigului salarial real a fost 100,5% ȋn luna ianuarie 2022 faţă de luna ianuarie 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 93,9% ȋn luna ianuarie 2022 faţă de luna decembrie 2021. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 225,4%, cu 14,6 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2021.
În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei.
În luna ianuarie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut faţă de luna precedentă, ca urmare a acordării în luna decembrie 2021 de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţie ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.
În ce domenii a scăzut cel mai mult câştigul salarial mediu net
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 32,8% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 31,9% ȋn fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; între 15% şi 25% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi pe apă, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), extracţia cărbunelui superior şi inferior, industria metalurgică, alte activităţi extractive, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe); între 10,5% şi 14,5% ȋn fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, cercetare-dezvoltare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi; între 7% şi 10% ȋn activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), tranzacţii imobiliare.
Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, aplicării prevederilor legale, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte). Creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat ȋn activităţi de editare (+11,4%), hoteluri şi restaurante (+6,5%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (+4,8%).
În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+3,1% ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice), sănătate şi asistenţă socială (+1,7%), respectiv ȋn administraţia publică (+0,5%).
