Inflaţia din zona euro a accelerat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2024, în principal din cauza scumpirii energiei provocate de războiul cu Iranul şi de blocarea Strâmtorii Ormuz.
Inflatie
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, anunță oprirea scumpirilor pe zona alimentară, însă avertizează că efectele scăderii inflației sunt întârziate de tarifele la Energie.
Inflația și dobânzile ridicate îi obligă pe români să-și schimbe modul în care își administrează banii. Economistul Adrian Mitroi avertizează că riscurile cresc simultan pentru cei cu credite, economii concentrate într-o locuință și venituri dependente de un singur job.
Profesorul Adrian Mitroi de la ASE laudă ideea emisiunilor de titluri de stat către populație, după modelul Japoniei, dar afirmă că rezultatele sunt modeste. Implementarea a durat prea mult, iar efectele macroeconomice sunt încă limitate.
Coșul mic de consum din Bulgaria a înregistrat o creștere semnificativă, în ultimul an, majorându-se cu 8,9%, în iunie 2026, față de iunie 2025, și cu 6,5%, față de decembrie 2025, potrivit datelor furnizate de un sindicat local.
Un foarte bun test de stres pentru creşterea preţurilor este ce se întâmplă acum cu preţul a două produse estivale foarte consumate: berea premium la 330 g şi îngheţata glazurată la baton.
În Europa, a luat naștere, se pare, un adevărat „binom” al inflației. La nivelul UE, prețurile au crescut în medie, generalizat, cu 3,3% în mai 2026. Însă România e campioană absolută, cu +9,7%. Iar Bulgaria e pe locul 1 la creșterea ratei inflației în Zona Euro: +6,3%.
6,3% a fost în luna mai inflaţia Bulgariei, cea mai mare din Zona Euro şi a doua din întreaga Uniune Europeană. Pe primul loc era România, cu 9,7%. Ce se aseamănă şi ce deosebeşte cele două state?
