Banca Națională a României arată că adoptarea euro depinde de criterii economice stricte pe care România nu le îndeplinește încă. Deficitele ridicate și inflația sunt principalele obstacole, nu lipsa apartenenței la zona euro.
Inflatie
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în luna februarie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%.
Pe fondul exploziei prețului carburanților, se vorbește din ce în ce mai mult de intervenția statului în piață. Specialiștii atrag atenția însă asupra riscurilor. Tăierea taxelor ar duce la o lipsă de bani pentru pensii, sănătate, etc.. O plafonare, la penurie și raționalizare.
Ministrul Energiei din Qatar avertizează că, dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă încă câteva săptămâni, barilul de petrol ar putea ajunge 150 $. În acest scenariu, matematic, benzina și motorina ar ajunge 17-18 lei/l în România, în viitorul apropiat.
BERD trage un semnal de alarmă, revizuindu-și prognoza cu privire la economia României în 2026. Nu mai crește cu 1,6%, ci frânează până la 1,2%, încrederea companiilor rămânând sumbră pe fondul turbulențelor politice și a încercărilor de reformă.
România trăiește o combinație periculoasă. Pe fondul tensiunilor globale, a fiscalității crescute din nevoia de bani la buget (56% din prețul carburanților sunt taxe și accize) și a vulnerabilităților regionale, prețurile la benzină și motorină au crescut cu circa 50% în 6 ani.
România e în continuare campioana inflației în UE, chiar dacă rata anuală a scăzut ușor, în ianuarie 2026, la 9,62%. În paralel, de exemplu, în Bulgaria inflația e de 3,5%.
România nu a ajuns „Junk”, chiar dacă economia a intrat în recesiune tehnică în urma dezmățului bugetar din ultimii ani. Fitch apreciază măsurile de consolidare ale Guvernului Bolojan, care au pus deficitul pe o tendință de scădere, și a menținut ratingul țătii la „BBB-”.
