Legea, în reglementarea actuală, nu prevede un drept garantat al salariaților la salarii compensatorii în caz de concediere.
O atare reglementare a existat până la finalul anului 2010, prin Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, însă de la acel moment încolo a rămas strict la latitudinea angajatorilor dacă doresc să își asume sau nu acordarea de salarii compensatorii în caz de concediere.
În sectorul de stat, în anumite ramuri de activitate, prin Contracte Colective de Muncă încheiate la nivel de ramură sau grup de unități, urmare a negocierilor purtate de partenerii sociali, s-a agreat acordarea de salarii compensatorii în caz de concediere colectivă, explică avocatul Isabela Delia Popa, conform stirileprotv.
Cum se obțin salariile compensatorii în 2024? Care sunt domeniile de activitate în care se iau banii
De exemplu, prin Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Sănătate pentru anii 2023-2025, Ministerul Sănătății și-a asumat obligația ca, în caz de concediere colectivă, spitalele în care este angajat personalul sanitar vizat de concediere să acorde compensații bănești în raport de vechimea în muncă, după cum urmează:
pentru vechime 0-5 ani: 5 salarii brute lunare;
pentru vechime între 5 și 10 ani: 12 salarii brute lunare;
pentru vechime peste 10 ani: 24 de salarii brute lunare.
În sectorul privat, doar o parte dintre marile companii acordă salarii compensatorii în caz de concediere, media fiind de 2 sau 3 salarii brute lunare. Însă cazurile sunt puține, reprezentând excepția și nu regula.
Cu titlu de clarificare: se poate vorbi despre „salarii compensatorii” doar în situația concedierii dispuse din motive ce nu țin de persoana salariatului (desființarea postului sau concediere colectivă).
Cu alte cuvinte, în caz de concediere disciplinară, concediere pentru necorespundere profesională sau orice alt tip de concediere dispusă din motive ce țin de persoana salariatului, nu se pune problema de salarii compensatorii.
Cum se obțin salariile compensatorii în 2024?
În principiu, salariile compensatorii se acordă prin negociere între salariatul vizat de concediere și angajator. Chiar și în cazul în care angajatorul nu și-a asumat, prin contractul colectiv de muncă, prin regulamentul intern sau prin contractul individual de muncă, obligația de a acorda salarii compensatorii în caz de concediere, de multe ori optează pentru această variantă.
Citește și: Salariul minim european va fi introdus în acest an în România. Cât va câștiga un român de la 1 iulie
Ca practică, angajatorul propune un salariu de bază brut lunar, iar negocierile finale se concretizează în 2 sau 3 salarii de bază brute lunare.
Angajatorii preferă această formulă pentru a se asigura, în măsura în care se poate, că salariații nu vor contesta în instanță concedierea la care sunt supuși, căci în cazul în care aceștia vor obține câștig de cauză, vor trebui să restituie angajatorului banii primiți cu titlu de salarii compensatorii.
Așadar, salariile compensatorii sunt acordate de angajatori și cu scopul de a înfrâna dorința salariaților concediați de a se adresa instanțelor de judecată, explică avocatul.
Ce spunea legea în cazul angajaților concediați?
Legislația națională cuprinde prevederi stricte și clare în ceea ce privește concedierea, în primul rând ca măsură de protecție a salariaților, și în subsidiar ca măsură de asigurare a stabilității pe piața muncii.
În ciuda faptului că, în baza legii, este deosebit de complicat pentru ca un angajator să dispună concedieri, în ultima perioadă se constată că numărul concedierilor este tot mai mare, iar trendul negativ se păstrează, pentru prima jumătate a anului 2024 fiind anunțate deja concedieri masive cel puțin în sectorul IT.
Citește și: Bugetul, adoptat. 1.500.000 de români vor primi la salariu 400 de lei în plus. Când se va întâmpla ?
Potrivit dispozițiilor art. 67 din Codul muncii, „salariații concediați pentru motive care nu țin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și pot beneficia de compensații în condițiile prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil”.
Compensațiile la care se referă legea sunt acele salarii compensatorii general cunoscute de populație. După cum rezultă în mod clar din cuprinsul textului citat, compensațiile nu sunt garantate pentru salariați, ci este prevăzută posibilitatea acordării lor de către angajatori.
Cum se procedează dacă e vorba de desființarea postului?
Desființarea postului presupune concedierea salariatului din motive ce țin de activitatea angajatorului (economice, tehnologice, structurale sau similare): angajatorul fie se confruntă cu dificultăți financiare sau scăderi ale profitului preconizat, fie implementează soluții tehnologice care implică renunțarea – chiar și în parte – la resursa umană, fie își restrânge activitatea teritorial sau face schimbări organizaționale similare.
În cazul desființării postului, salariații beneficiază, potrivit legii, de un preaviz de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Așadar, de la data la care salariații sunt informați cu privire la desființarea postului, contractul individual de muncă este preconizat a se derula pentru încă aproximativ o lună calendaristică.
„Pentru a atenua impactul concedierii asupra salariaților vizați, dar și pentru a minimiza riscul declanșării unui conflict individual de muncă (litigiu), angajatorii preferă să acorde salarii compensatorii. Ca practică, angajatorii menționează expres, atât în notificările de preaviz, cât și în cuprinsul deciziilor de concediere, numărul de salarii acordat cu titlu de salarii compensatorii, cuantumul brut și net al acestora, precum și data la care vor fi efectiv plătite”, spune avocatul Isabela Delia Popa.
