SUA au sistat zborurile de spionaj în Marea Neagră. România rămâne „oarbă” în fața dronelor bruiate de Rusia
Anunțata retragere militară parțială a SUA din Europa vine cu efecte nedorite pentru România mai ales în contextul dronelor navale pierdute în Marea Neagră. Astfel, pleacă din Europa avioane de luptă, dar și aeronave de spionaj ale căror misiuni în Marea Neagră erau obișnuite.
Conform Focus reducerea planificată a unităților și capabilităților militare americane din Europa devine realitate. Retragerea parțială este o consecință a schimbării strategice a concentrării SUA către Indo-Pacific, care fusese deja discutată în timpul predecesorilor președintelui Donald Trump. Acest lucru a fost detaliat în cea mai recentă Strategie de Securitate Națională a SUA din noiembrie 2025.
SUA au sistat zborurile de spionaj în Marea Neagră. România rămâne „oarbă” în fața dronelor bruiate de Rusia
Concret, dintre cele două grupuri de portavioane destinate Europei , adică două portavioane și crucișătoarele și distrugătoarele asociate pentru apărare aeriană, război antisubmarin și atacuri asupra țintelor terestre, a mai rămas doar unul. Aceasta înseamnă și pierderea capacității de luptă pentru până la 90 de aeronave de luptă și recunoaștere aerienă.
Raportul publicat nu specifică câte distrugătoare Aegis (care au lansatoare precum Scutul de la Deveselu) sunt afectate. Cinci dintre ele erau staționate anterior în Rota, Spania. Acestea au o importanță operațională deosebită datorită capacităților lor de apărare antirachetă și a capacității lor de a lansa rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă de acțiune.
Ce avioane sunt retrase
Odată cu retragerea a 36 (din 99) de avioane de vânătoare F-16 și 18 (din 54) de avioane de vânătoare F-15, Forțele Aeriene ale SUA își reduc numărul de avioane de vânătoare din Europa cu aproximativ o treime. Când se menționează reducerea uneia dintre cele două „escadrile de bombardiere”, probabil se referă la bombardiere strategice destinate NATO, dar care nu sunt staționate permanent în Europa.
Citește și: Jumătate dintre români cred că țara nu va rezista nici 48 de ore dacă Rusia ne va ataca
Reducerea a 11 din cele 26 de aeronave de patrulare maritimă (MPA) P-8A Poseidon americane reprezintă o scădere semnificativă. Foare grav pentru România s-a decis și retragerea tuturor dronelor de recunoaștere cu rază lungă de acțiune (RQ-4B) și înjumătățirea numărului dronelor de luptă MQ-9 (Reaper) care acționau și în Marea Neagră și furnizau informații cruciale.
Boeing P-8A Poseidon este o aeronavă militară avansată de patrulare maritimă. Derivată din fuselajul avionului comercial Boeing 737-800, aceasta este proiectată pentru război anti-submarin, misiuni de suprafață și intelligence.
Misiuni zilnice la Marea Neagră
Toate aceste aparate (MPA și dronele) aveau misiuni zilnice în Marea Neagră. Surse militare susțin că astfel de aparate ar fi putut depista la timp dronele pierdute de sub controlul militarilor ucraineni, iar un eveniment precum cel din Portul Constanța, când am fost practic aproape de o mare tragedie, putea fi evitat.
Citește și: România, tranzitată de încă o dronă trimisă de SUA în Marea Neagră. Ce înseamnă indicativul FORTE 10
În ultimele săptămâni, aeronavele urmărite în mod regulat la sud de Crimeea sau de-a lungul vestului Mării Negre au devenit din ce în ce mai rare. Totul a culminat la sfârșitul săptămânii trecute când acestea au lipsit de pe cerul Mării Negre.
Absența este deosebit de evidentă deoarece implică unele dintre cele mai importante platforme americane ISR și SIGINT, inclusiv dronele RQ-4 Global Hawk care operează de pe Sigonella, aeronavele de patrulare maritimă P-8A Poseidon, de asemenea, cu baza în Sicilia, și aeronavele de culegere de informații RC-135W Rivet Joint care zboară din Regatul Unit, arată itamilradar.com.
Conform datelor flightradar24.com în aceste zile, prezența SUA deasupra Mării Negre este practic zero. De precizat că P-8A Poseidon și RQ-4 Global Hawk au senzori care detectează drone maritime.
Europenii încearcă să umple golul
Ani de zile, zborurile de supraveghere ale SUA au reprezentat unul dintre cele mai consecvente instrumente ale NATO pentru monitorizarea activității militare rusești în Crimeea, Flota Mării Negre și sudul Ucrainei. Dispariția lor lasă o lacună vizibilă în activitatea aeriană pe care observatorii open source au putut să o monitorizeze.
Aliații europeni au intervenit parțial pentru a umple acest gol. În ultimele săptămâni, am urmărit misiunile comune RC-135W Rivet ale Forțelor Aeriene Regale, aeronavele de informații franceze și, într-un mod mai limitat, activele G550 CAEW și SIGINT ale Forțelor Aeriene Italiene.
Totuși, amploarea acestor misiuni rămâne diferită. Nici frecvența, nici intensitatea acestor zboruri europene nu se apropie de nivelul menținut anterior de Statele Unite.
Nu avem radare specializate pentru drone. Așteptăm ajutorul NATO
Astfel, fără mijloace moderne de supraveghere oferite de SUA, conform unor surse militare, cazuri precum cel din Portul Constanța nu vor putea fi evitate mai ales că MApN nu are în dotare radare specializate pe detectarea de drone maritime.
De altfel, ministrul interimar al Apărării a recunoscut că nu avem echipamentele necesare. „Discutăm de o tehnologie care e dezvoltată de vreun an de zile, iar pe zona militară echipamente pentru a descoperi în larg aceste drone nu avem în acest moment”, a declarat Radu Miruță, duminică seara, la B1TV.
Oficialii români au declarat că vor cere ajutorul NATO, dar transferul unor echipamente extrem de complexe nu se poate face imediat fiind o chestiune de durată.
